Din momentul în care au fost descoperite mumiile îngropate într-o regiune deșertică neospitalieră din nord-vestul Chinei i-a uimit și divizat pe arheologi. Găsite în bazinul Tarim din Xinjiang în anii 90, trupurile și hainele mumiilor sunt surprinzător de intacte, în ciuda vechimii de până la 4.000 de ani. Conservate în mod natural de aerul uscat din deșert, trăsăturile feței și culoarea părului pot fi văzute clar, scrie playtech.ro.

Aspectele lor occidentale alături de îmbrăcămintea din lână și împreună cu brânza și grâul găsite în mormintele lor neobișnuite sugerează că erau păstori pe distanțe lungi din stepa Asiei de Vest sau fermieri migratori din munții și oazele deșertice din Asia Centrală.

Cu toate acestea, un nou studiu realizat de cercetători chinezi, europeni și americani care a analizat ADN-ul acestor 13 mumii, analizând genomul pentru prima dată, a prezentat o imagine diferită. Analiza lor a sugerat că rămășițele nu aparțin unui grup nou venit, ci unui grup local descendent dintr-o populație antică din Epoca glaciară din Asia.

Ce opinie au experții

„Mumiile au fascinat de mult oamenii de știință și publicul deopotrivă de la descoperirea lor inițială. Dincolo de a fi conservate extraordinar, ele au fost găsite într-un context extrem de neobișnuit și prezintă elemente culturale diverse și îndepărtate”, a spus Christina Warinner, profesor asociat la antropologie la Universitatea Harvard.

„Am găsit dovezi puternice că reprezintă de fapt o populație locală extrem de izolată genetic”, a adăugat Warinner, care este, de asemenea, lider de grup de științe la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă și autor al studiului publicat în revista Nature.

„Spre deosebire de izolarea lor genetică, totuși, ei par să fi îmbrățișat în mod deschis idei și tehnologii noi de la păstorii și fermierii vecini, dezvoltând în același timp elemente culturale unice, împărtășite de niciun alt grup”, a spus ea.

Cercetătorii au analizat informațiile genetice de la cele mai vechi mumii din Bazinul Tarim, care au o vechime de la 3.700 până la 4.100 de ani, împreună cu genomurile secvențiate din rămășițele a cinci persoane din Bazinul Dzungarian, mai la nord, în Regiunea Autonomă Uyghur Xinjiang din China. Datate între 4.800 și 5.000 de ani în urmă, acestea sunt cele mai vechi rămășițe umane găsite în regiune.

În timp ce studiul ADN dezvăluie detalii tentante despre mumii, este puțin probabil să fie ultimul cuvânt despre originile lor. Studiul analizează mumiile găsite într-un singur sit și nu este clar dacă secvențierea unei game mai largi de situri din bazinul Tarim ar putea duce la descoperirea unor legături genetice diferite.

#desert #desert chinez #mumii #trecut

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a lansat o licitație pentru proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei feroviare Iași–Ungheni. Valoarea estimată a contractului este de peste 5,6 milioane de euro, fără TVA, iar lucrările ar urma să fie finalizate în 24 de luni: șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, scrie BANI.MD.

Proiectul prevede lucrări semnificative pe partea moldovenească a traseului. Printre acestea se numără reabilitarea și modernizarea podului feroviar Eiffel peste râul Prut, inclusiv repararea structurilor metalice, înlocuirea elementelor deteriorate și a traverselor de pod.

Totodată, podul va fi pregătit pentru electrificare, iar de-a lungul liniei feroviare vor fi instalate elementele necesare pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică. Sistemul de electrificare va funcționa la 25 kV și 50 Hz.

Lucrările includ și reconstrucția liniilor de cale ferată din stația Ungheni, precum și modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare, blocare și telecomunicații feroviare.

Contractul va fi realizat în regim „Design & Build”, ceea ce înseamnă că firma care va câștiga licitația va asigura atât proiectarea, cât și furnizarea echipamentelor și materialelor, lucrările de construcție, testarea și punerea în funcțiune a infrastructurii.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Connecting Europe Facility (CEF) și face parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Scopul este de a îmbunătăți legătura feroviară dintre Republica Moldova și România, de a crește capacitatea de transport peste frontieră și de a aduce infrastructura feroviară din Moldova la standarde europene.

Ofertele vor fi evaluate după criteriul celui mai bun raport calitate–preț. Prețul va conta în proporție de 60%, în timp ce experiența companiei și calificarea specialiștilor vor avea câte 20%.