Enigma trecutului. Ce spun experții despre mumiile din deșertul chinez

Din momentul în care au fost descoperite mumiile îngropate într-o regiune deșertică neospitalieră din nord-vestul Chinei i-a uimit și divizat pe arheologi. Găsite în bazinul Tarim din Xinjiang în anii 90, trupurile și hainele mumiilor sunt surprinzător de intacte, în ciuda vechimii de până la 4.000 de ani. Conservate în mod natural de aerul uscat din deșert, trăsăturile feței și culoarea părului pot fi văzute clar, scrie playtech.ro.

Aspectele lor occidentale alături de îmbrăcămintea din lână și împreună cu brânza și grâul găsite în mormintele lor neobișnuite sugerează că erau păstori pe distanțe lungi din stepa Asiei de Vest sau fermieri migratori din munții și oazele deșertice din Asia Centrală.

Cu toate acestea, un nou studiu realizat de cercetători chinezi, europeni și americani care a analizat ADN-ul acestor 13 mumii, analizând genomul pentru prima dată, a prezentat o imagine diferită. Analiza lor a sugerat că rămășițele nu aparțin unui grup nou venit, ci unui grup local descendent dintr-o populație antică din Epoca glaciară din Asia.

Ce opinie au experții

„Mumiile au fascinat de mult oamenii de știință și publicul deopotrivă de la descoperirea lor inițială. Dincolo de a fi conservate extraordinar, ele au fost găsite într-un context extrem de neobișnuit și prezintă elemente culturale diverse și îndepărtate”, a spus Christina Warinner, profesor asociat la antropologie la Universitatea Harvard.

„Am găsit dovezi puternice că reprezintă de fapt o populație locală extrem de izolată genetic”, a adăugat Warinner, care este, de asemenea, lider de grup de științe la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă și autor al studiului publicat în revista Nature.

„Spre deosebire de izolarea lor genetică, totuși, ei par să fi îmbrățișat în mod deschis idei și tehnologii noi de la păstorii și fermierii vecini, dezvoltând în același timp elemente culturale unice, împărtășite de niciun alt grup”, a spus ea.

Cercetătorii au analizat informațiile genetice de la cele mai vechi mumii din Bazinul Tarim, care au o vechime de la 3.700 până la 4.100 de ani, împreună cu genomurile secvențiate din rămășițele a cinci persoane din Bazinul Dzungarian, mai la nord, în Regiunea Autonomă Uyghur Xinjiang din China. Datate între 4.800 și 5.000 de ani în urmă, acestea sunt cele mai vechi rămășițe umane găsite în regiune.

În timp ce studiul ADN dezvăluie detalii tentante despre mumii, este puțin probabil să fie ultimul cuvânt despre originile lor. Studiul analizează mumiile găsite într-un singur sit și nu este clar dacă secvențierea unei game mai largi de situri din bazinul Tarim ar putea duce la descoperirea unor legături genetice diferite.

#mumii #desert chinez #trecut #desert

La nivel global, copiii consumă o cantitate din ce în ce mai mare de alimente extrem de procesate, fapt ce are consecinţe periculoase pentru sănătate, dezvoltare şi bunăstare mentală, informează știrileprotv.ro.

Este concluzia unei noi analize publicate de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), rezumând măsura în care aşa numitele alimente ultraprocesate (AUP) domină viaţa de zi cu zi a tinerilor de pe glob.

Raportul are la bază o serie de studii publicate recent în revista The Lancet şi care descriu detaliat riscurile asociate sănătăţii, precum şi rolul industriei în răspândirea unor astfel de produse.

AUP sunt de cele mai multe ori un amestec de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase, amidon industrial şi numeroşi aditivi cum ar fi emulgatori, coloranţi şi arome.

Raportul avertizează că mulţi copii sunt expuşi la aceste produse în copilăria timpurie şi chiar şi copiii mici care trăiesc în sărăcie extremă consumă frecvent băuturi îndulcite. În cele 11 ţări incluse în studiu, între 10% şi 35% dintre copiii cu vârsta mai mică de cinci ani consumau astfel de produse.

Consumul continuă să crească odată cu vârsta, iar 60% dintre adolescenţi au consumat cel puţin un produs îndulcit în ziua de dinaintea completării chestionarului folosit în cadrul studiului. În multe ţări industrializate, peste 50% din caloriile zilnice provin din AUP-uri.

Potrivit acestei analize, alimentele ultraprocesate, deşi maximizează profiturile industriei, nu sunt potrivite pentru copii.

AUP-urile favorizează obezitatea pentru că au un număr ridicat de calorii şi pot fi cu uşurinţă consumate în exces, iar la un moment dat favorizează malnutriţia pentru că oferă puţine vitamine şi minerale şi înlocuiesc alimentele integrale.

Studiile au arătat de asemenea o legătură cu tulburările de creştere, depresia, hiperactivitatea şi dificultăţi în a obţine performanţe şcolare.