O treime dintre cele mai frecventate zboruri din Uniunea Europeană au o alternativă cu trenul cu durata mai mică de şase ore, iar interzicerea lor ar permite economisirea a 3,5 milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), potrivit Greenpeace. ONG solicită ”schimbarea radicală a modului în care călătorim”.

ONG-ul a făcut apel la revitalizarea transportului feroviar, pe care l-a descris drept „ruda săracă a politicilor publice europene”.

Zborurile pe distanţe sub 1.500 de kilometri reprezintă un sfert din emisiile din sectorul aerian european, a notat ONG-ul într-un studiu.

Cu toate acestea, 51 dintre cele mai frecventate 150 de zboruri pe distanţe scurte din Uniunea Europeană (excluzând conexiunile insulare), respectiv 34% dintre acestea, au deja o alternativă feroviară cu durata mai mică de şase ore. Rutele cele mai frecventate din UE (Paris-Toulouse, Paris-Nisa şi Atena-Salonic) se numără printre aceasta.

Studiul nu precizează proporţia pasagerilor care utilizează aceste rute aeriene pentru conexiuni.

Un număr de 21 de rute au chiar şi o alternativă feroviară cu durata mai mică de patru ore, inclusiv unele rute internaţionale precum Amsterdam-Paris, Amsterdam-Frankfurt, Bruxelles-Frankfurt şi Paris-Frankfurt, se menţionează în raport.

Mai mult de un sfert (27%) dintre cele mai aglomerate 150 de conexiuni dispun, de asemenea, în 2021, de o alternativă directă cu trenul de noapte.

„Emitem de 10 ori mai mult echivalent CO2 atunci când călătorim de la Paris la Amsterdam cu avionul decât cu trenul, în timp ce această călătorie se poate face în mai puţin de 3,3 ore cu trenul. Reducerea traficului aerian este esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice ale Acordului de la Paris, iar desfiinţarea zborurilor pe distanţe scurte constituie un prim pas în acest sens”, a notat Sarah Fayolle, manager de campanie în domeniul transporturilor la Greenpeace Franţa, citată într-un comunicat, scrie Agerpres.

Beneficiul climatic al deciziei Franţei de interzicere a legăturilor aeriene interne, excluzând conexiunile, atunci când este disponibilă o alternativă cu trenul în mai puţin de 2,3 ore este, potrivit Greenpeace, „prea limitat”.

Sectorul aerian mondial a emis 900 de milioane de tone de CO2 în 2019, sau aproximativ 2,5% din emisiile globale. Greenpeace admite că „limitarea zborurilor scurte (sub 1.500 km), naţionale şi europene, nu va fi suficientă pentru a pune sectorul aerian pe şinele Acordului de la Paris (însă) este un punct de plecare deloc neglijabil”.

#avion #tren

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china