O treime dintre cele mai frecventate zboruri din Uniunea Europeană au o alternativă cu trenul cu durata mai mică de şase ore, iar interzicerea lor ar permite economisirea a 3,5 milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), potrivit Greenpeace. ONG solicită ”schimbarea radicală a modului în care călătorim”.

ONG-ul a făcut apel la revitalizarea transportului feroviar, pe care l-a descris drept „ruda săracă a politicilor publice europene”.

Zborurile pe distanţe sub 1.500 de kilometri reprezintă un sfert din emisiile din sectorul aerian european, a notat ONG-ul într-un studiu.

Cu toate acestea, 51 dintre cele mai frecventate 150 de zboruri pe distanţe scurte din Uniunea Europeană (excluzând conexiunile insulare), respectiv 34% dintre acestea, au deja o alternativă feroviară cu durata mai mică de şase ore. Rutele cele mai frecventate din UE (Paris-Toulouse, Paris-Nisa şi Atena-Salonic) se numără printre aceasta.

Studiul nu precizează proporţia pasagerilor care utilizează aceste rute aeriene pentru conexiuni.

Un număr de 21 de rute au chiar şi o alternativă feroviară cu durata mai mică de patru ore, inclusiv unele rute internaţionale precum Amsterdam-Paris, Amsterdam-Frankfurt, Bruxelles-Frankfurt şi Paris-Frankfurt, se menţionează în raport.

Mai mult de un sfert (27%) dintre cele mai aglomerate 150 de conexiuni dispun, de asemenea, în 2021, de o alternativă directă cu trenul de noapte.

„Emitem de 10 ori mai mult echivalent CO2 atunci când călătorim de la Paris la Amsterdam cu avionul decât cu trenul, în timp ce această călătorie se poate face în mai puţin de 3,3 ore cu trenul. Reducerea traficului aerian este esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice ale Acordului de la Paris, iar desfiinţarea zborurilor pe distanţe scurte constituie un prim pas în acest sens”, a notat Sarah Fayolle, manager de campanie în domeniul transporturilor la Greenpeace Franţa, citată într-un comunicat, scrie Agerpres.

Beneficiul climatic al deciziei Franţei de interzicere a legăturilor aeriene interne, excluzând conexiunile, atunci când este disponibilă o alternativă cu trenul în mai puţin de 2,3 ore este, potrivit Greenpeace, „prea limitat”.

Sectorul aerian mondial a emis 900 de milioane de tone de CO2 în 2019, sau aproximativ 2,5% din emisiile globale. Greenpeace admite că „limitarea zborurilor scurte (sub 1.500 km), naţionale şi europene, nu va fi suficientă pentru a pune sectorul aerian pe şinele Acordului de la Paris (însă) este un punct de plecare deloc neglijabil”.

#avion #tren

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.