Se propune interzicerea zborurilor dacă există o alternativă cu trenul cu durata mai mică de 6 ore

O treime dintre cele mai frecventate zboruri din Uniunea Europeană au o alternativă cu trenul cu durata mai mică de şase ore, iar interzicerea lor ar permite economisirea a 3,5 milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), potrivit Greenpeace. ONG solicită ”schimbarea radicală a modului în care călătorim”.

ONG-ul a făcut apel la revitalizarea transportului feroviar, pe care l-a descris drept „ruda săracă a politicilor publice europene”.

Zborurile pe distanţe sub 1.500 de kilometri reprezintă un sfert din emisiile din sectorul aerian european, a notat ONG-ul într-un studiu.

Cu toate acestea, 51 dintre cele mai frecventate 150 de zboruri pe distanţe scurte din Uniunea Europeană (excluzând conexiunile insulare), respectiv 34% dintre acestea, au deja o alternativă feroviară cu durata mai mică de şase ore. Rutele cele mai frecventate din UE (Paris-Toulouse, Paris-Nisa şi Atena-Salonic) se numără printre aceasta.

Studiul nu precizează proporţia pasagerilor care utilizează aceste rute aeriene pentru conexiuni.

Un număr de 21 de rute au chiar şi o alternativă feroviară cu durata mai mică de patru ore, inclusiv unele rute internaţionale precum Amsterdam-Paris, Amsterdam-Frankfurt, Bruxelles-Frankfurt şi Paris-Frankfurt, se menţionează în raport.

Mai mult de un sfert (27%) dintre cele mai aglomerate 150 de conexiuni dispun, de asemenea, în 2021, de o alternativă directă cu trenul de noapte.

„Emitem de 10 ori mai mult echivalent CO2 atunci când călătorim de la Paris la Amsterdam cu avionul decât cu trenul, în timp ce această călătorie se poate face în mai puţin de 3,3 ore cu trenul. Reducerea traficului aerian este esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice ale Acordului de la Paris, iar desfiinţarea zborurilor pe distanţe scurte constituie un prim pas în acest sens”, a notat Sarah Fayolle, manager de campanie în domeniul transporturilor la Greenpeace Franţa, citată într-un comunicat, scrie Agerpres.

Beneficiul climatic al deciziei Franţei de interzicere a legăturilor aeriene interne, excluzând conexiunile, atunci când este disponibilă o alternativă cu trenul în mai puţin de 2,3 ore este, potrivit Greenpeace, „prea limitat”.

Sectorul aerian mondial a emis 900 de milioane de tone de CO2 în 2019, sau aproximativ 2,5% din emisiile globale. Greenpeace admite că „limitarea zborurilor scurte (sub 1.500 km), naţionale şi europene, nu va fi suficientă pentru a pune sectorul aerian pe şinele Acordului de la Paris (însă) este un punct de plecare deloc neglijabil”.

#tren #avion

Cu ocazia Zilei mondiale a sănătății mintale, mai mulți locuitori ai municipiului Bălți au participat la un atelier dedicat gestionării anxietății în perioade de criză. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) Moldova, care a organizat evenimentul, intervențiile în domeniul sănătății mintale și sprijinul psihosocial sunt esențiale în situații de criză, oferind suport emoțional și contribuind la consolidarea rezilienței.

„În perioade de urgență și conflict, îngrijirea sănătății mintale poate face diferența între disperare și reziliență, izolare și apartenență, vulnerabilitate și recuperare. Experiența Moldovei arată că investițiile în sănătate mintală și sprijin psihosocial permit oamenilor nu numai să supraviețuiască suferinței războiului, ci și să-și reconstruiască speranța, identitatea și comunitatea”, a declarat Ester Ruiz de Azua, șefa misiunii OIM Moldova.

Participanții atelierului au luat parte la o sesiune de art-terapie, intitulată „Eu și visele mele”. Activitatea a urmărit încurajarea reflecției personale, eliberarea emoțională și crearea unui sentiment de conexiune între participanți.

În colaborare cu Inspectoratul General pentru Migrație din Bălți, echipa a organizat și o sesiune dedicată sănătății mintale a persoanelor afectate de strămutare. Participanții au vizionat un videoclip realizat de regizorul moldovean Alexandru Curilov, care ilustra experiențele copiilor cu părinți migranți, urmat de discuții ghidate menite să îi ajute să-și proceseze emoțiile și să identifice strategii personale de adaptare.

De la începutul războiului, aproape 18.000 de persoane strămutate din Ucraina au primit sprijin prin programele de sănătate mintală ale OIM în Moldova. Printre acestea se numără 1.080 de persoane care au beneficiat de servicii specializate de sănătate mintală.