„Instituirea unei noi stări de urgență este încă o demonstrație a incapacității guvernării PAS de a gestiona țara”, este declarația liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, cu privire la decizia majorității parlamentare de a susține instituirea măsurii în sectorul energetic. Într-un mesaj pe Telegram, Usatîi a scris că „singurul lucru la care se pricepe PAS-ul „este să provoace haos și panică. Maia Sandu, Dorin Recean și guvernul lor ne mai confirmă o dată că reprezintă un pericol pentru bunăstarea și securitatea cetățenilor. Însăși prezența lor la guvernare reprezintă o situație de urgență”.

Renato Usatîi a criticat, în același mesaj, și modul în care PAS a aprobat instituirea stării de urgență. „O bătaie totală de joc față de tot ceea ce înseamnă proceduri și respectarea statului de drept. Au aprobat proiectul după miezul nopții, ca niște hoți care se ascund de ochii lumii”.

Liderul PN a remarcat și faptul că premierul a evitat să ofere răspunsuri concrete la întrebările opoziției despre situația din sectorul energetic, adăugând că „cetățenii au nevoie de soluții reale și, cel mai important, legale, iar starea de urgență nu este soluție în acest caz, ci o simulare și o consecință a dezastrului pe care l-au provocat”.

„Au dat dovadă de lipsă totală de transparență, sub paravanul așa-numitei stări de urgență, care cred ei că o să-i scape de răspundere. Dar nu o să-i scape! Criza energetică actuală nu a apărut peste noapte. Este rezultatul direct al lipsei de atitudine eficiență din partea Maiei Sandu și guvernării PAS. În loc să ia măsuri din timp și să se asigure că nu vom ajunge în iarnă fără gaz și electricitate, ei au expus din nou țara unor riscuri majore, care implică și costuri uriașe. Și, din nou, cetățenii trebuie să plătească pentru iresponsabilitatea și incompetența lor. De fapt, sub masca situației de urgență, PAS vrea să ascundă și alte mizerii pe care le fac guvernanții actuali. Vor încerca din nou să ne închidă gura și să-și bată joc de cetățeni și bugetul țării. Avem suficiente exemple pentru a înțelege de ce au nevoie ei de starea de urgență. Pentru PAS starea de urgență a devenit o normalitate. Când incompetența guvernează, crizele devin o normă, iar în cazul de față vin la pachet cu o altă bătaie de joc – compensații de 300 de lei!”, spune Renato Usatîi.

Amintim că la 00:20, majoritatea parlamentară a aprobat instituirea stării de urgență, măsură care va intra în vigoare din 16 decembrie 2024, pentru o perioadă de 60 de zile.

#Renato Usatii

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a anunțat duminică, 27 septembrie, demisia din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Decizia deschide calea pentru alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie organizate în termen de cel mult trei luni.

Demisia vine în plină campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Vučić a declarat anterior că intenționează să participe la scrutin în calitate de candidat al Partidului Progresist Sârb (SNS) pentru funcția de prim-ministru, dacă formațiunea va putea forma următorul guvern.

Constituția Serbiei nu îi permite lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial. După demisie, atribuțiile șefului statului urmează să fie preluate interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, până la alegerea unui nou președinte.

Vučić anunțase încă din iunie că intenționează să renunțe la funcția de președinte. La începutul acestei luni, el a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie.

Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat pentru postul public RTS că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El le-a cerut susținătorilor să se concentreze asupra alegerilor din 25 octombrie, despre care a spus că vor determina direcția pe care o va urma Serbia.

Astfel, Serbia urmează să organizeze două scrutine într-un interval scurt: alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și, ulterior, alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit relatărilor BBC, noul președinte ar urma să fie ales cel târziu până la sfârșitul anului.