Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Recean, inițiată de 26 de deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a picat. Opoziția a invocat situația din domeniul energetic. În replică, premierul Dorin Recean, prezent în sala de plen cu un raport despre acțiunile Cabinetului de miniștri, a acuzat deputații BCS că „ajută Rusia să slăbească Moldova”.

„Nu pot să tolerez acesta cinism și ipocrizie, dar mai greu – trădarea de patrie și interes național. Nu, deputați socialiști, comuniști și șoriști, țara noastră, Moldova, nu este vinovată pentru atacurile fără oprire asupra ei din partea unui stat străin. Moldova va continua să stea dreaptă și să se dezvolte, chiar dacă mulți dintre voi sunteți plătiți să munciți împotriva acestui lucru”, a spus prim-ministrul.

Șeful Executivului a menționat că, timp de 30 de ani, Republica Moldova a fost blocată într-o dependență totală de o singură sursă de gaz și o singură linie de energie electrică, iar, astăzi, Federația Rusă face tot posibilul pentru a folosi energia și frigul împotriva oamenilor.

„Iarnă de iarnă, moldovenii riscau să nu aibă căldură și lumină în case doar pentru că așa voia Kremlinul. Să ajuți Rusia să slăbească Moldova este o adevărată trădare. Patriotism – înseamnă să ajuți Moldova să devină mai puternică în fața oricărui stat străin care ar vrea s-o distrugă. Țara noastră nu este vinovată pentru atacurile fără oprire asupra ei din partea unui stat străin. Moldova va continua să stea dreaptă și să se dezvolte”, a spus prim-ministrul.

Dorin Recean a adat asigurări că moldovenii de pe malul drept al Nistrului nu vor sta în frig și întuneric, întrucât autoritățile au asigurat 97% de volum de gaz pentru perioada rece. Totodată, în cazul în care cetățenii din regiunea transnistreană vor fi lăsați fără căldură de către Federația Rusă, Guvernul va ajuta oamenii, iar dacă prețurile la nivel internațional vor crește – va compensa cheltuielile și îi va sprijini pe cei care au nevoie.

În legătură cu planul de acțiuni al Guvernului pentru perioada rece a anului, premierul a subliniat că acesta include 44 de măsuri menite să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova, accentuând că țara este pregătită de mai multe scenarii pentru sezonul rece. Documentul conține și o componentă importantă care se referă la riscul unei catastrofe umanitare, legate de oprirea livrării de gaz către regiunea transnistreană și, respectiv, la probleme de asigurare a funcționării sistemului energetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moțiunea de cenzură este un instrument al controlului parlamentar exercitat asupra Guvernului de către Parlament. Potrivit Regulamentului Parlamentului, pentru adoptarea documentului este nevoie de votul majorității deputaților aleși.

#Guvernul Recean #moțiune de cenzura #opozitie

Doar unul din zece cetățeni care au plecat din Republica Moldova revine în țară, iar contribuția remitențelor se diminuează pe măsură ce perioada aflării peste hotare se prelungește. Declarația aparține demografului Valeriu Sainsus, doctor, conferențiar universitar la Academia de Studii Economice a Moldovei, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Societatea moldovenească între criza demografică, emigrare și imigrare”, organizată de Agenția de presă IPN. În același timp, depopularea și migrația internă accentuează diferențele economice dintre regiuni, în condițiile în care tot mai mulți oameni se concentrează în municipiul Chișinău.

Potrivit sociologului, plecarea populației din țară este însoțită de o redistribuire a oamenilor în interiorul Republicii Moldova. Regiunile din nordul și sudul țării pierd populație, în timp ce Chișinăul atrage tot mai multă forță de muncă.

„În contextul depopulării avem o concentrare inegală a populației. Asta determină și inechitate economică. În raioanele din aria nord și sud veniturile sunt mai mici cu 30-40%. Trebuie să spunem că ne confruntăm cu un flux masiv de oameni care vin la Chișinău să muncească. Numărul lor ar fi între 20 și 30 de mii. Ceea ce denotă faptul că la Chișinău s-au produs schimbări calitative”, a explicat conferențiarul universitar Valeriu Sainsus.

Sainsus a menționat că emigrarea a avut efecte diferite asupra Republicii Moldova în funcție de perioada analizată. Pe termen scurt și mediu, banii trimiși de cetățenii aflați peste hotare au susținut economia și veniturile populației, însă pe termen lung plecarea unei părți importante a populației active are consecințe catastrofale asupra structurii demografice.

„Emigrația trebuie privită sub două aspecte. De pe urma ei, Republica Moldova a avut de câștigat pe termen scurt și mediu. Nu trebuie să uităm de remitențele care anterior erau 40% din buget. Și în prezent suntem țara care recepționează remitențe destul de valoroase. Dar analizând situația pe termen lung, evident, am pierdut. Gradul de integrare a emigranților după o perioadă de peste 7 ani este foarte mare. Probabilitatea ca ei să se întoarcă în țară este foarte mică”, a explicat conferențiarul universitar Valeriu Sainsus.

Potrivit expertului, tot mai puțini moldoveni plecați peste hotare aleg să revină acasă, iar ponderea remitențelor scade proporțional cu perioada aflării lor în țările de destinație.

„Doar unul din zece cetățeni care au plecat din țară se reîntoarce în Republica Moldova. De asemenea, și remitențele se reduc. Banii sunt trimiși doar în primii 5-7 ani. Ulterior, valoarea remitențelor se atenuează și la această etapă suntem în prezent”, a mai spus Valeriu Sainsus.

Dezbaterea publică „Societatea moldovenească între criza demografică, emigrare și imigrare” este ediția a 358-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.