La ultimul summit NATO din epoca prezidențială a președintelui Klaus Iohannis, liderii aliați au reconfirmat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele sale democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană, angajându-se să sprijine capacitățile acestei țări de securitate și apărare și să consolideze capacitatea Chișinăului de a contracara amenințările hibride.

“Regiunea Mării Negre este importanță strategică pentru Alianță. Ne menținem angajamentul ferm față de securitatea și stabilitatea (…) Reafirmăm sprijinul nostru continuu pentru eforturile regionale ale Aliaților care vizează menținerea securității, siguranței, stabilității și libertății de navigație în regiunea Mării Negre, inclusiv, după caz, prin Convenția de la Montreux din 1936. Salutăm activarea de către cei trei aliați litorali a Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor din Marea Neagră. Vom continua să monitorizăm și să evaluăm evoluțiile din regiune și să ne îmbunătățim cunoașterea situației, acordând o atenție deosebită amenințărilor la adresa securității noastre și potențialelor oportunități de cooperare mai strânsă cu partenerii noștri din regiune, după caz. NATO sprijină aspirațiile euro-atlantice ale țărilor interesate din această regiune”, se arată în paragraful 31 al Declarației finale a summitului de la Washington, o reuniune ce aniversează 75 de ani de la înființarea NATO și ce are loc și la 20 de ani de la cel mai mare val de aderare din istoria NATO, când și România a devenit stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

Paragraful cu privire la angajamentul NATO față de regiunea Mării Negre cuprinde un angajament similar și pentru regiunea Balcanilor de Vest.

De altfel, declarația finală de la Washington evocă, asemenea declarației de la Vilnius de anul trecut, “importanța strategică a Mării Negre pentru NATO”, după ce în 2022 regiunea a fost inclusă în Conceptul Strategic al Alianței

În ceea ce privește Republica Moldova, liderii NATO solicită Rusiei să își retragă toate forțele din Republica Moldova, staționate acolo fără acordul țării, și salută eforturile Moldovei de a continua reformele democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană.

“Ne angajăm să sprijinim capacitățile lor de securitate și apărare și să le consolidăm capacitatea de a contracara amenințările hibride. De asemenea, ne consolidăm angajamentele cu interlocutorii existenți și potențial noi din afara zonei euro-atlantice, atunci când acest lucru ar putea consolida securitatea noastră reciprocă”, au decis liderii NATO, cu referire la țări precum Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova.

Anul trecut, la summitul aliat de la Vilnius a fost consemnată o susținere politică în premieră pentru Republica Moldova în declarația unui summit NATO, aliații asumându-și că sprijină ferm “integrarea țării în UE” și dreptul acesteia de a-și decide “propriul curs al politicii externe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declarație #NATO #Republica Moldova

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.