Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Declarație comună: Chișinăul și Bucureștiul cer deschiderea negocierilor de aderare la UE până la finele anului

19 Nov. 2025, 18:27
 // Categoria: Politica // Autor:  Cătălina Boico
19 Nov. 2025, 18:27 // Politica //  Cătălina Boico

Comisiile pentru politică externă din Parlamentul Republicii Moldova și Senatul României au adoptat o declarație comună prin care cer deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2025. Documentul a fost semnat de președinții celor două comisii, Doina Gherman și Titus Corlățean, în cadrul ședinței comune desfășurate astăzi, 19 noiembrie, la București.

Declarația accentuează că locul firesc al Republicii Moldova este în Uniunea Europeană și evidențiază progresele semnificative realizate de țara noastră pe parcursul procesului de aderare, confirmate recent prin Raportul de extindere al Comisiei Europene. Membrii celor două comisii solicită ca, până la sfârșitul anului 2025, Consiliul să adopte decizia de deschidere a negocierilor cu Moldova pentru clusterul 1 – Valori fundamentale, precum și pentru celelalte cinci clustere, în cel mai scurt timp posibil.

Semnatarii documentului reafirmă că aderarea la UE reprezintă singura opțiune capabilă să garanteze Republicii Moldova un viitor sigur, democratic și prosper, oferind stabilitate, dezvoltare economică, socială și culturală. Totodată, aceștia îndeamnă parlamentele și guvernele de la Chișinău și București să intensifice cooperarea pentru a accelera realizarea acestui obiectiv strategic comun.

„Avansarea reală a calendarului de aderare este cel mai bun argument în eforturile Republicii Moldova de a contracara intensificarea fără precedent a campaniilor de dezinformare, manipulare și atacurilor hibride”, se mai menționează în Declarația adoptată.

Parlamentarii din Moldova și România fac apel la accelerarea eforturilor pentru integrarea graduală și cât mai rapidă a Republicii Moldova în Piața unică europeană, precum și subliniază necesitatea unui angajament sporit din partea UE pentru asigurarea păcii, stabilității și securității în Vecinătatea sa Estică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că din delegația Parlamentului Republicii Moldova, care se află într-o vizită la București, mai fac parte președinta Comisiei juridice, numiri și imunități și președinta Grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, precum și membrii Comisiei pentru politică externă, deputații Adrian Băluțel, Ion Groza și Mihail Druță.

La București, delegația Parlamentului Republicii Moldova s-a întâlnit cu Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, și cu și cu consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Valentin Naumescu.

„România rămâne aliatul nostru cel mai apropiat, prezent și activ atât prin instituțiile sale naționale, cât și în structurile europene. Experiența României în procesul de aderare este un avantaj important pentru Moldova în etapele care urmează, inclusiv în pregătirea negocierilor pe care vrem să le deschidem până la sfârșitul anului”, a spus, în timpul discuțiilor, deputata Doina Gherman.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.