„România a urmat un curs clar spre capturarea și anexarea Moldovei la teritoriul său. În aceasta se alocă fonduri uriașe. Totodată, se urmărește crearea unei imagini a Rusiei drept inamicul moldovenilor.” Această opinie a fost exprimată joi, 10 februarie, de directorul științific al Societății Istorice Militare Ruse (RVIO), Mihail Myagkov.

Myagkov a vorbit într-o conferință de presă dedicată celei de-a 75-a aniversări a semnării Tratatelor de Pace de la Paris între țările victorioase din al Doilea Război Mondial și foștii aliați ai Germaniei naziste din Europa – Bulgaria, Ungaria, Italia, România și Finlanda. Acordurile semnate stabileau granițele postbelice ale acestor țări.

„Astăzi, România a stabilit în mod clar un curs de capturare a Moldovei și de anexare a acesteia pe teritoriul său. Vedem că se investesc fonduri uriașe în educația din Moldova, în limba română, în învățători români, în manuale istorice. Adică este clar că partea română, tratează Uniunea Sovietică ca pe un ocupant, iar moștenitorul modern al URSS – Rusia – ca un agresor”, a spus Myagkov.

În opinia sa, acest lucru și alte procese care au loc în țările fostei tabere socialiste vizează „încercuirea Rusiei cu un nou cordon și că acest cordon se extinde în mod constant”. „Politica istorică urmărită în aceste țări duce la o amenințare la adresa securității Rusiei moderne”, crede expertul.

#Moldova #Românie #Rusia

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.