Protestele din Iran vizează un regim autoritar care se face vinovat de genocid împotriva propriului popor. Declarațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, care au făcut referire la arestările și masacrele din ultima lună, soldate cu mii de morți. Politologii au subliniat că regimul teocratic de la Teheran reprezintă, astăzi, un pericol nu doar pentru Iran, ci și pentru întreaga lume.
Psihologul Mohammadifard Gholamali, doctor în științe politice și originar din Iran, și-a amintit de primele crime comise împotriva colegilor săi încă din perioada în care era elev.

„Crimele regimului iranian nu sunt de astăzi. S-au început acum 47 de ani. Patru dintre colegii mei de școală au fost aretați și nimeni până în ziua de astăzi nu știe nimic despre ei. Mii de oameni au murit în închisori fără judecată. Regimul s-a hrănit cu sânge și când nu a mai avut sânge în țară s-a extins în Irak, Yemen, Palestina, Liban, în Europa. Astăzi este periculos nu doar pentru iranieni, dar pentru securitatea internațională”, a afirmat Mohammadifard Gholamali.

Potrivit lui Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Iranul rămâne un stat izolat, cu puțini aliați, beneficiind totuși de sprijinul indirect al Rusiei și Chinei.

„Regimul actual din Iran a subvenționat terorismul și unele forțe care urmau să diminueze influența sunită din lumea islamică. S-a încercat o împăcare a Iranului cu Arabia Saudită, dar nu s-a reușit. Regimul dispune de armament care poate lovi ținte la mare distanță. Este destul să ne amintim de câte daune a cauzat Ucrainei aparatele fără pilot Șahed. Mai au și alte aparate care pot străbate distanțe mult mai mari”, a afirmat Victor Juc.

Protestele din Iran au fost declanșate în urmă cu trei săptămâni, ca reacție la inflația galopantă din țară. Deși autoritățile au blocat accesul la internet, organizațiile pentru drepturile omului au reușit să documenteze peste cinci mii de morți. Autoritățile de la Teheran au ignorat declarațiile venite din capitalele lumii și au continuat arestările și reprimarea violentă a propriilor cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.