Bugetul Procuraturii pentru anul curent depășește 519 milioane de lei, cu 15 milioane de lei mai mult decât în 2025. Proiectul, aprobat miercuri de către Consiliul Superior al Procurorilor, prevede că majoritatea fondurilor va fi alocată pentru salarizarea angajaților din sistem, transmite IPN.

Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, care a prezentat proiectul bugetului, a precizat că peste 433 de milioane de lei, adică peste 83% din total, vor fi alocați cheltuielilor de personal.

Din bugetul total, Procuratura Anticorupție va primi 57,4 milioane de lei, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – aproximativ 58,4 milioane de lei. Alexandru Machidon a precizat însă că structura PA, care prevede suplinirea cu peste 50 de funcții, nu a fost încă pusă în aplicare, astfel că bugetul ar putea fi ajustat după aprobarea Ministerului Finanțelor.

Pentru achiziția de bunuri sunt prevăzuți aproape 38 de milioane de lei, iar circa 10,7 milioane de lei vor fi alocați pentru reparații capitale. Lucrările vizează mai multe sedii teritoriale ale Procuraturii Generale, inclusiv clădiri din Soroca, Criuleni și Dubăsari, precum și spații auxiliare din Hâncești și Cahul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #CSP #Procuratura

Protestele din regiunea transnistreană sunt organizate de serviciile speciale locale, probabil la indicația politehnologilor de la Kremlin. Declarația îi aparține analistului politic Ion Tăbârță, care a făcut-o în emisiunea „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

„Realitățile s-au schimbat. Acestea sunt proteste organizate, pseudoproteste, în spatele cărora stau serviciile speciale din regiune. Probabil, la indicația politehnologilor de la Kremlin, altfel nu se poate. Când KGB-ul sau MGB-ul îți organizează un protest, nu mai e protest. E o acțiune împotriva Chișinăului”, a spus analistul.

Tăbârță a descris participarea locuitorilor la astfel de evenimente drept „voluntar-forțată”. El consideră că Tiraspolul și-a pierdut deja unul dintre principalele instrumente de presiune asupra malului drept al Nistrului, dependența energetică.

Analistul a amintit că, în perioada sovietică, principalul nod energetic pentru Moldova și regiunea Odesa se afla pe malul stâng. Această infrastructură i-a permis mult timp Tiraspolului să influențeze Chișinăul.

„Acum, această pârghie principală nu mai există. Da, ei pot continua să hărțuiască școlile cu predare în limba română și fermierii, dar nu mai e pârghia puternică prin care puteau impune decizii Chișinăului”, a subliniat Tăbârță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, la Tiraspol a fost organizat un miting împotriva a ceea ce administrația locală numește „presiune economică” din partea Chișinăului. Înainte de miting, au apărut informații că bugetarii, angajații întreprinderilor și elevii sau studenții au fost obligați să participe. Potrivit IPN, studenții au fost amenințați cu probleme la examene și evaluări, iar angajații, cu sancțiuni disciplinare și concediere.

Biroul Politici de Reintegrare a calificat mitingul drept manipulare politică și încercare de a crea impresia unui sprijin popular pentru acuzațiile aduse Chișinăului. Reprezentanții instituției au subliniat că, în condițiile limitării libertăților civile, o astfel de acțiune nu reflectă voința liberă a locuitorilor regiunii.