Pedagogii buni sunt nevoiți să lucreze în mai multe instituții pentru a putea supraviețui. Aceasta este concluzia emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, în care a fost discutată situația din școlile din Republica Moldova. Participanții la discuție au mai precizat că munca peste program și activitățile de mentorat contribuie la epuizarea profesională a cadrelor didactice.

Sergiu Afanasiu, directorul școlii-grădiniță „Abeceluș” din orașul Durlești, a afirmat că profesori nu pot trăi doar cu mulțumiri și promisiuni din partea autorităților.

„Oamenii din sistemul educațional sunt mai educați, sunt mai înțelegători și nu au ieșit să protesteze, să facă scandaluri. Profesorii au acceptat și au înțeles realitățile economice ale țării, iar unii au speculat această situație. Prin urmare, eu cred că aici este și problema aceasta de caracter, de lipsă de voință, de a spune sistemului verde în ochi care sunt problemele adevărate, pentru că întotdeauna suntem pândiți de răsplata superiorului”, a explicat Sergiu Afanasiu situația în care s-au pomenit cadrele didactice.

„Salariul îi afectează pe profesori o singură dată pe lună – când intră pe card”, a declarat ironic Cătălin Vacarciuc, profesor de istorie la liceul „Hyperion”. El susține că, în rest, cadrele didactice trăiesc din emoțiile de la clasă și din reformele din educație promovate de autorități.

„Și noi, din sistemul educațional, continuăm cumva să ducem existența și să ne facem lucru cu cinste. Dar problema este alta. Veșnic așa nu poate continua. Din simplul motiv că pe acest altruism nu se clădește o țară. Pe așa altruism se clădesc popoarele care stau cu capul în jos așa cum noi suntem mioritici. Și da, nu ne-am învățat să cerem și să punem la îndoială un ordin care nu este clar, bine definit și racordat la realitate”, a spus Cătălin Vacarciuc.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat la un post de televiziune că salariile profesorilor nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026. Potrivit acestuia, o eventuală creștere ar putea avea loc abia în septembrie anul viitor, fără a fi precizată valoarea acesteia. În anul 2025, salariile din educație au variat între 12.100 și 12.700 de lei lunar, sub media națională de aproximativ 15.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#educație #profesori #salarii

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.