Succesul reformei în domeniul protecției sociale este pus în pericol de mai multe deficiențe sistemice grave. De această părere sunt invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV care au menționată că printre factorii care amenință reformele sunt suprasolicitarea personalului social, fragmentarea administrativă și dependența critică a serviciilor locale de intervențiile financiare de urgență ale bugetului de stat.

Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că cetățenii nu se simt protejați de sistemul de protecție socială, iar angajamentele autorităților de a garanta servicii de înaltă performanță și calitate sunt ținte greu de atins.

„Reforma vine cu o serie de provocări, în special lipsa personalului și lipsa acoperirii financiare, motiv pentru care cetățenii nu se văd suficient de mulțumiți. Avem o criză acută de asistenți personali în comunități, iar ceea ce se livrează cetățenilor, deși se întreprind foarte multe măsuri, acestea nu pot să acopere necesitățile oamenilor”, a afirmat Olesea Doronceanu.

Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, a menționat că drepturile persoanelor din grupurile vulnerabile nu reprezintă o prioritate pentru autoritățile locale, care transferă adesea responsabilitatea îngrijirii acestora către rude sau centrele de plasament.

„Persoanele cu dizabilități mintale sunt cazate pentru o perioadă în instituții cu obligația autorităților publice locale că ei vor căuta bani pentru a-i lua în comunitate, dar asta nu se întâmplă. Cât aceste persoane se află într-o instituție de nivel republican, statul cheltuie mai mult pentru ele decât dacă aceasta s-ar afla în comunitate, mai aproape de rude”, a spus Vanu Jereghi.

În raportul despre respectarea drepturilor omului pentru anul 2025, Avocatul Poporului menționează că în Republica Moldova a fost demarată o transformare a sistemului de protecție socială pentru alinierea la standardele europene și digitalizare a serviciilor. În ciuda acestor reforme, arată raportul ombudsmanului, anul trecut au fost raportate cazuri de exploatare prin muncă forțată și violență în centrele de plasament, precum și reticența autorităților locale pentru soluționarea unor probleme de echitate pentru mai multe categorii vulnerabile de populație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #drepturile omului

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.