Numărul absolvenților de la pedagogie repartizați în școli nu acoperă nici măcar jumătate din funcțiile vacante. Conform datelor Ministerului Educației, în anul 2025, pentru cele 1586 dintre posturile de muncă libere au fost repartizați doar 429 de tineri.

Anul trecut, în mediul rural au ajuns să se angajeze cu 7% mai puțini tineri decât în 2024. În același timp, dintre 475 de funcții vacante pentru predarea disciplinelor deficitare precum biologie, chimie, matematică, limbă și literatură pentru alolingvi sau informatică au fost repartizați doar 37 de absolvenți de la pedagogie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, dintre cele 117 posturi vacante de profesor de fizică, doar unul a fost ocupat după repartizarea absolvenților în anul 2024. În 2025, au rămas 107 poziții vacante și nu a existat nici o angajare urmare a repartizării absolvenților.

Statistica mai arată că în anul 2024 au fost repartizați 404 tineri să lucreze în școli, în anul 2023 au fost 365 de absolvenți, iar în 2022 MEC a repartizat 296 de tineri la muncă.

#repartizare #deficit #scoli #profesori #Moldova

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a cerut explicații în plenul Legislativului cu privire la modul în care sunt utilizate căminele fostei Universități Agrare, aflate în gestiunea Universitatea Tehnică a Moldovei. Batrîncea a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, în căminele situate pe strada Petricani nu mai locuiesc studenți sau cadre didactice din Republica Moldova, ci „peste 400 de migranți din Asia de Sud”.

„V-am anunțat că noi vom fi cu ochii pe patrimoniul universităților lichidate, inclusiv al Universității Agrare, și iată că am aflat că la căminele acestei universități de pe strada Petricani nu mai locuiesc cadre didactice sau studenți din Republica Moldova, ci peste 400 de migranți din Asia de Sud”, a spus deputatul socialist în ședința Parlamentului de joi, 18 iunie.

Acesta a criticat situația, afirmând că este vorba despre patrimoniu public și a întrebat de ce spațiile nu sunt utilizate pentru studenți sau persoane vulnerabile, în contextul dificultăților legate de accesul la locuințe și costurile ridicate ale chiriilor.

Reprezentanții UTM au confirmat pentru Realitatea că în căminele respective locuiesc în prezent 328 de cetățeni străini din Asia, angajați în câmpul muncii, care achită chirie. Potrivit instituției, spațiile sunt utilizate în condițiile în care nu există suficientă cerere din partea studenților, iar camerele rămase libere au fost date în chirie prin contracte legale.