Delegația României nu a putut participa la ceremonia de deschidere a concursului Eurovision care a avut loc duminică seară la Rotterdam, în Olanda, din cauza unui caz de COVID-19, depistat în hotelul unde era cazată, transmite Digi24.ro.

Problemele au apărut în delegația Islandei și întreaga echipă a fost plasată în carantină. Dar pentru că islandezii erau cazați în același hotel cu românii, o decizie similară a fost luată și în cazul reprezentanților din România, care urmează să fie testați.

Conform procedurilor EBU, toţi membrii delegaţiilor cazate în acelaşi hotel intră în izolare şi urmează să fie testaţi PCR.

O altă delegație în care a fost depistat un caz de COVID este cea a Poloniei, iar victima „colaterală” a fost delegația Maltei.

România este reprezentată la concursul din acest an de Roxen, o cântăreață de 21 de ani din Cluj-Napoca, care va interpreta melodia „Amnesia”.

Concursul Eurovision, anulat anul trecut din cauza pandemiei, se desfășoară în Olanda, sub reguli stricte. Delegațiile sunt testate la fiecare 48 de ore, iar pe arena din Rotterdam vor avea voie doar 3 500 de spectatori, adică 20% din capacitatea normală.

Până în acest moment, membrii delegaţiei României au avut rezultate negative la toate testările impuse de organizatori de-a lungul primei săptămâni de la sosirea în Rotterdam.

Duminică a avut loc ceremonia de deschidere a ediţiei 2021 Eurovision Song Contest, „Turquoise Carpet”, la Rotterdam Cruise Terminal.

Roxen va concura în prima semifinală Eurovision, care va avea loc marți, 18 mai. Ea va fi al 13-lea artist care va urca pe scena de la Rotterdam. A doua semifinală va avea loc pe 20 mai, iar marea finală, sâmbătă, 22 mai.

#Carantina #competitie #delegatie #eurovision #Romania

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.