Coordonatorul de proiecte din cadrul Centrului Analitic Independent Expert Grup, Dionis Cenușă, susține că ceea ce a făcut până în prezent PAS au fost remanieri politice, și nu luptă anti-corupție, așa cum au promis ei în campania electorală, informează Realitatea.md.

Potrivit expertului, în cazul procurorului general ar fi nevoie de o comisie alcătuită din experți europeni, care să-i evalueze activitatea, pentru a permite depolitizarea subiectului.

„Este interesant că se insistă foarte mult pe evaluarea externă a judecătorilor și procurilor deci către PAS și Președintele Sandu, dar aceeași idee nu sună deloc în cazul lui Stoianoglo. El spune că a acționat în corespundere cu legea în vigoare. Deci, nu îmi este clar de ce nu este făcută o evaluare independentă, dar strict cu participarea experților europeni. Dacă tot ei sunt sugerați pentru reforma justiției, trebuie ca tot ei să fie atrași pentru a oferi o opinie informată despre activitatea lui Stoianoglo.

Este imperativ ca puterile în stat să fie separate. Acest lucru se referă și la procuratură care trebuie să fie autonomă și independentă politic față de puterea legislativă și executivă. Același lucru se referă și la judecătorii constituționali, care nu pot fi demiși din cauza ciclurilor electorale din țară.

De aceea, am condamnat deciziile socialiștilor, care au încercat să o destituie pe Domnica Manole. Este ciudat că nu văd niciun demers public împotriva acțiunilor, care subminează independența procuraturii generale. Este contrar legislației în vigoare ca actualul procuror să fie demis înainte de terminarea termenului. Dura lex, sed lex. Acest episod îmi smintește despre decizia anticonstituțională a Președintelui Sandu (despre cea de-a doua numire a Nataliei Gavriliță drept candidat pentru funcția de premier), pe care actuala componență a Curții Constituționale a anunțat-o câteva luni în urmă”, scrie Dionis Cenușă.

Expertul mai afirmă că PAS ar trebui să transmită proiectul de lege pentru modificarea legii procuraturii către Comisia de la Veneția spre consultare pentru a obține un aviz. Poate fi lansată o evaluare independentă a activității lui Stoianoglo, dar cu participarea experților europeni și prin excluderea oricărui element de apreciere politică.

„Este evident că procuratora trebuie reformată și curățită, dar trebuie să ne conducem de practicile Comisiei de la Veneția. De asemenea, PAS trebuie și poate să evite acuzații că ar crea precedente ce pot duce la politizarea puterii judecătorești.

Puterile în stat trebuie separate, statul de drept nu trebuie să fie doar declarativ”, conchide expertul.

Amintim, că disensiunile între procurori și cei de la putere s-au întețit odată cu criticile dure în spațiul public la adresa procurorilor. Cei din PAS sunt deranjați de faptul că persoane implicate în dosare de rezonanță au fost lăsate să plece peste hotarele țării, fugind de răspundere în fața legii. De cealaltă parte, procurorii invocă principiul separării puterilor în stat și cer politicului să nu se implice în treburile interne ale procurorilor. Asta după ce guvernarea a afirmat că vrea să modifice Legea Procuraturii și să-l demită pe actualul Procuror șef, Alexandr Stoianoglo.

#dionis cenusa #Procuratura #reforma Justitiei

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.