Criza energetică severă prin care trece țara noastră și felul în care SUA pot să ne ajute în depășirea ei a fost tema discuțiilor întrevederii președintei țării, Maia Sandu, cu secretara de stat pentru Energie a SUA, Jennifer Granholm.

Șefa statului a menționat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un impact major asupra securității noastre energetice, reflectându-se în prețurile mari la energie, dar și în limitarea accesului la resursele energetice.

Totodată, Președinta Maia Sandu a spus că, pentru Moldova, independența energetică înseamnă păstrarea democrației și a apartenenței țării la lumea liberă, în special în actualul context marcat de război.

De asemenea, Maia Sandu a mulțumit pentru ajutorul de circa 80 de milioane de dolari, anunțat de SUA pentru depășirea crizei. Șefa statului a menționat că avem nevoie de sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru construirea infrastructurii care să asigure conexiunea la rețelele energetice europene, pentru diversificarea surselor de energie și dezvoltarea energiei regenerabile, precum și pentru regândirea întregului proces de producție, stocare și consum de energie.

Un alt subiect al discuțiilor a fost celor două oficiale a fost atingerea, cât mai curând posibil, a neutralității emisiilor de dioxid de carbon, care este avantajoasă pentru mediu și contribuie la asigurarea securității energetice.

Precizăm că, în cadrul vizitei de lucru din SUA, Maia Sandu, a avut întrevederi cu administratoarea Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID), Samantha Power, președinta Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Nancy Pelosi, și directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.

De asemenea, Maia Sandu a mai avut întrevederi și cu membrul Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Michael McCaul.

Președinta țării, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu cetățenii moldoveni stabiliți cu traiul în Statele Unite ale Americii.

Amintim că, șefa statului efectuează în aceste zile o nouă vizită de lucru în SUA, unde are planificate întrevederi cu oficiali americani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie lectrica #Maia Sandu #SUA

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.