Dependența de ecrane a copiilor poate fi vindecată în doar 2 săptămâni. Soluția specialiștilor danezi pentru părinți

Trei ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca. Cercetătorii au demonstrat că dependența de device-uri se ameliorează în doar două săptămâni, timp în care se observă și primele efecte pozitive în comportamentul micilor dependenți.

Reducerea timpului petrecut de copii în fața ecranelor la doar trei ore pe săptămână poate duce la îmbunătățiri semnificative ale sănătății mintale și comportamentului acestora. Iar totul se întâmplă în doar două săptămâni. Cercetarea, condusă de Dr. Jesper Schmidt Persson de la Syddansk Universitet din Danemarca, oferă părinților, pe lângă concluzii, și o strategie pe care aceștia ar trebui s-o respecte în cazul în care au copii dependenți.

Studiul, publicat în JAMA Network Open, a implicat 89 de familii cu 181 de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între patru și 17 ani. Jumătate dintre aceste familii au fost rugate să limiteze copiilor timpul petrecut pe ecran în timpul liber la maximum trei ore pe săptămână. Vorbim despre o reducere dramatică față de media de șapte până la opt ore pe zi pe care mulți copii o petrec în mod obișnuit pe ecrane pentru divertisment. Rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare.

După doar două săptămâni, timp în care au ținut aceste „regim de detoxifiere”, copiii din grupul de intervenție au arătat îmbunătățiri semnificative în comportamentul lor general și în bunăstarea lor emoțională. Cercetătorii au constatat că acești copii au înregistrat o scădere a dificultăților comportamentale echivalentă cu trecerea de la categoria „limită” la categoria „normală”. Această îmbunătățire rapidă și substanțială este remarcabilă având în vedere durata scurtă a studiului. Ce sugerează acest lucru? Chiar și o perioadă scurtă de reducere a timpului petrecut în fața ecranului poate avea beneficii pentru sănătatea mintală a copiilor.

Povestea unei mame: „Copilul meu devenise de nerecunoscut”

Amalia Pârvu este mama unui băiețel de șase ani. Femeia a mărturisit pentru presa din România că, în general, în vacanțe, copilul se plictisește foarte tare.

„În concediu vom merge abia la sfârșitul lui august, iar până atunci Andrei nu va avea cine știe ce activități recreative. Mai mergem cu el în weekend la zoo, la teatru, în parc. Însă, de la o vreme, am observat că adevăratul refugiu din fața plictiselii îl reprezintă jocurile pe telefon sau tabletă. În general, atunci când stă online este cel mai fericit. Este adâncit într-o lume a lui, total rupt de realitate. Este atât de concentrat, încât nici nu mai reacționează când vorbim cu el. Ce să mai spun..că nu mai simte când îi este foame, sete, și la toaletă amână, uneori, să se ducă”. Femeia ne-a spus că băiatul devine foarte anxios când trebuie să lase tableta din mână. „Este deprimat. De-abia așteaptă să se întoarcă la jocurile lui. Nu-l mai interesează nimic altceva. Orice altă preocupare îl lasă indiferent. Ne spune că nu are chef să iasă afară, nu are chef să coloreze, să se joace..activități pe care el făcea înainte cu mare plăcere”.

Adicția copilului s-a agravat în vacanța de vară fiind alimentată, în special, de frecventarea after-school-ului.

„Acum, că a venit vacanța, prietenii cu care se mai juca în fața blocului sunt plecați. Îi are, în schimb, pe cei de la after school, însă aceștia sunt de diferite vârste, mulți dintre ei mai mari. Acești copii au acces la telefoane mobile, au chiar propriile lor smartphone-uri, ceasuri inteligente, vin cu tabletele și se joacă la after pe ele. Așa a intrat Andrei în lumea aceasta a device-urilor”.

Părinții copilului și-au dat seama că trebuie să ia de urgență măsuri.

„Este greșeala noastră pentru că am fost de acord să-i cumpărăm și lui. De exemplu, și-a dorit foarte mult un telefon ca să vorbească cu bunicii de care îi era foarte dor. Voia să-i sune el, singur, de pe telefonul lui. Și i-am dat un smartphone mai vechi de-al nostru. Apoi, și-a dorit tabletă pentru că, așa cum vă spuneam, aveau și copiii la after school. Și am zis să-i luăm, să nu se simtă respins, exclus din grupul de prieteni. Iată că nu am procedat corect, pentru că Andrei a devenit dependent”.

Femeia și-ar dori să poată da timpul înapoi și să nu mai facă astfel de greșeli. „Te gândești că-i faci un bine și, în realitate, îi faci copilului cel mai mare rău posibil”.

Amalia Pârvu a luat, cum s-ar spune, taurul de coarne, și i-a impus copilului un program drastic.

„Acum două săptămâni ne-am hotărât să facem ceva. Am decis să rezolvăm problema singuri, acasă, fără ajutor de specialitate. Și dacă nu reușim noi, părinții, atunci mergem la un psiholog. Și am început programul: o oră pe zi, de trei ori pe săptămână. Luni, miercuri, vineri. În weekend petrecem timpul împreună. Și noi evităm cât putem de mult să folosim telefonul mobil în fața copilului”.

Mama băiatului ne-a spus că la început a fost foarte greu.

„Andrei părea că intră în sevraj. La început, a opus rezistență, s-a împotrivit, a suferit, a încercat să negocieze..Încet, încet, însă, am observat o schimbare în comportamentul lui. După ce s-a împăcat cu ideea restricționării timpului, parcă a devenit, înce, încet, mai sociabil, mai prietenos, mai interesat de ce se întâmplă în jurul său, încearcă activități noi și este un copil care râde mult, se bucură din nou de viață”, ne-a mai declarat mama. „A redevenit copilul pe care îl știam: tandru, afectuos, iubitor..suntem din nou cei mai buni prieteni”.

Și studiul efectuat de cercetătorii danezi au ajuns la concluzii asemănătoare. Cele mai notabile îmbunătățiri au fost observate în ceea ce privește problemele emoționale și dificultățile cu colegii, dar și în comportamentul prosocial, care implică atenția și ajutorul față de ceilalți. Acest lucru indică faptul că reducerea timpului petrecut în fața ecranului îi poate ajuta pe copii să-și proceseze mai bine emoțiile și să își îmbunătățească interacțiunile sociale. Dr. Schmidt Persson, autorul cercetării, subliniază faptul că limita de trei ore se aplică în mod specific timpului petrecut pe ecran în timpul liber, fără a include utilizarea ecranului la școală sau teme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ecrane #dependenta #copii #studiu

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.