Urmările războiului din țara vecină și contextul geopolitic sunt niște oportunități pe care guvernarea actuală le-a utilizat pentru a obține ajutorul partenerilor europeni. Opinia aparține deputatului PAS Vitali Gavrouc și a fost expusă în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, informează jurnal.md.

Un subiect abordat a fost ajutorul de care Moldova dispune în aceste zile. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va oferi țării noastre peste 100 de milioane de euro, ca să treacă peste criza energetică fără precedent provocată de războiul ruso-ucrainean.

Experții din platoul emisiunii au fost întrebați al cui este meritul pentru sprijinul de care dispune astăzi țara noastră.

„Consecințele războiului și contextul geopolitic sunt o serie de oportunități, pe care o guvernare ori o folosește ori ba. Guvernările anterioare nu au folosit oportunitățile care au fost la un moment dat. Este o deschidere foarte mare din partea UE și guvernarea actuală a folosit toate mecanismele posibile pentru a convinge”, a declarat Gavrouc.

Deputatul PAS nu a precizat exact câți din acești bani vor merge în ajutorul pentru plata facturii.

„Acest ajutor este salvarea țării. Trebuie să fim foarte recunoscători. Este o salvare a celui care se îneacă. Ar fi o crimă din partea noastră să-l respingem. Trebuie să cerem ca acest ajutor să fie gestionat corect, logic și coerent, este de datoria noastră. Această platformă de care beneficiează Republica Moldova, fără ca să aibă război, se datorează în special situației de la estul țării (n.r. războiul din Ucraiana). Republica Moldova acum este salvată. Datoria noastră este să încercăm ca acest ajutor să fie gestionat corect, într-o comunicare deschisă”, a spus politicianul și fostul deputat Igor Klipii.

Totodată, Klipii a mai precizat că societatea are datoria să fie critică și exigentă față de guvernare, iar datoria guvernării este să ofere cetățenilor răspunsuri la întrebări atunci când este necesar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #bani #razboi #sprijin

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.