Antreprenorii mai au două zile pentru a depune dosarele la un concurs de granturi pentru crearea sau dezvoltarea întreprinderilor sociale, în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și echipa Europa.

Fundația Est-Europeană, cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, a anunțat la finalul lunii octombrie un concurs de granturi pentru crearea sau dezvoltarea întreprinderilor sociale. Acesta are drept scop susținerea organizațiilor societății civile în vederea creării și/sau dezvoltării afacerilor sociale țintite să creeze locuri de muncă și oportunități de integrare social-profesională a grupurilor vulnerabile, care va contribui ulterior la bunăstarea cetățenilor și a comunităților.

Prin intermediul granturilor, oferite în cadrul acestui concurs, vor fi susținute următoarele activități:

Crearea întreprinderilor sociale viabile și profitabile, care vor asigura reinvestirea profitului în afacerea de antreprenoriat social până la atingerea pragului optim de rentabilitate. Ulterior, profitul va fi direcționat spre susținerea directă a grupurilor defavorizate și soluționarea problemelor sociale asociate cu aceste grupuri. Ideea de afacere trebuie să răspundă unei nevoi sociale persistente în comunitate/regiune și va conduce la soluționarea acesteia sau în carul întreprinderii vor fi angajate persoane din categorii defavorizate (persoane cu necesități speciale, femei din mediul rural, tineri șomeri, minorități etnice, persoane eliberate din instituțiile de detenție, etc.)
Dezvoltarea întreprinderilor sociale care aduc beneficii directe grupurilor defavorizate, ca exemplu persoane cu necesități speciale, femei din spațiul rural, tineri șomeri, minorități etnice, persoane eliberate din instituțiile de detenție, etc. sau soluționează problemele sociale asociate cu aceste grupuri.

Bugetul disponibil pentru concursul de granturi

Suma totală disponibilă pentru acest concurs de granturi este de 375 de mii de euro. Suma maximă oferită per proiect nu va depăși 25 de mii de euro. Perioada de implementare a proiectelor, finanțate în cadrul acestui concurs de granturi, nu va depăși 24 de luni.

Propunerile de proiect cu subiectul „Concurs de granturi antreprenoriat social” vor fi transmise prin e-mail la adresa concurs@eef.md

Data limită de depunere a propunerilor de proiect este 23 noiembrie 2022.

Mai multe detalii despre concursul de granturi găsiți aici!

Potrivit Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, articolul 362, întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul capitol. Întreprinderile sociale de inserţie sânt întreprinderi sociale care au ca scop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.

Amintim că începând cu 1 ianuarie 2022, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și cofinanțarea din partea Suediei, Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova implementează proiectul „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”.

Una dintre activitățile proiectului presupune crearea întreprinderilor sociale sau dezvoltarea celor existente, în vederea sporirii oportunităților de integrare a grupurilor vulnerabile pe piața muncii și crearea soluțiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităților.

Disclaimer:

Aceast material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acesteia/acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#Fundația Est-Europeană #granturi antreprenoriat social #întreprinderi sociale

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.