50% din infrastructura energetică a Ucrainei este distrusă. O spune ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko. Potrivit diplomatului, autoritățile ucrainene depun eforturi pentru a restabili cât mai curând sistemele de aprovizionare cu apă și electricitate din Ucraina și caută sprijinul partenerilor occidentali pentru a-și întăriri capacitățile de apărare antiaeriană.

Ambasadorul Ucrainei spune că iarna va fi una extrem de dificilă pentru poporul ucrainean, însă victoria va fi de partea țării sale, notează ipn.md.

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova spune că deși o mare parte din infrastructura energetică este distrusă de bombele și rachetele rusești, localitățile ucrainene nu sunt complet în beznă, energia electrică fiind furnizată pe ore. Potrivit diplomatului, deși situația este una complicată în Ucraina, nu poate fi vorba de o catastrofă umanitară.

„Aproape 50% din sectorul energetic al Ucrainei nu este funcțional. Câteva zile în urmă și Moldova a simțit impactul distrugerii infrastructurii energetice. Acum se muncește din greu ca să fie reparate instalațiile, să se caute piesele de schimb. Dar deocamdată nu este o catastrofă umanitară, așa cum ar aștepta inamicul nostru. Acum toate regiunile din Ucraina n-au lumină doar într-o anumită perioadă a zilei. În același timp, militarii și diplomații noștri sunt în căutarea sistemelor antiaeriene, de asemenea sunt în căutarea asistenței tehnice și financiare pentru ca rețelele și generatoarele să fie puse în funcțiune cât mai rapid. Noi avem o singură alternativă, înaintarea mult mai rapidă ca să ne bucurăm de victorie cât mai curând”, a spus Marko Șevcenko în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Potrivit ambasadorului, deși se confruntă cu problema lipsei apei sau electricității, ucrainenii nu-și mai doresc să-și părăsească locuințele. Diplomatul spune că oamenii fugiți anterior de groaza războiului, se întorc în localitățile recent eliberate de armata ucraineană.

„Autoritățile au anunțat ca oamenii care locuiesc în apropierea liniei frontului cer să fie reamplasați în alte localități. Dacă urmărim mass-media ucraineană, observăm că în regiunile eliberate, fluxul de populație este spre aceste regiuni eliberate, nu invers. Oamenii vin în regiunea Herson, eliberată recent. Deși toate instalațiile au fost distruse complet, apa, electricitatea, pentru că rușii când au plecat, au minat totul. Rușii au lăsat totul în ruine în urma lor. Dar sondajele de opinie arată că ucrainenii sunt pregătiți să se confrunte cu greutățile cotidiene, dar să fie la ei acasă, și în al doilea rând, să fie fără ruși”, a spus ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova.

La aproape nouă luni de la izbucnirea războiului din Ucraina, anchetatorii ucraineni anunță că peste 8300 de civili au fost uciși, dintre aceștia 437 fiind copii. De asemenea, potrivit datelor oficiale, de la începutul invaziei ruse în Ucraina 11.000 de persoane civile au fost rănite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #electricitate #razboi

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.