Riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova nu sunt epuizate, iar pentru ca țara să fie protejată de un adevărat scut, este nevoie de aderarea la o organizație de apărare colectivă. Având în vedere că toate riscurile resimțite de RM vin dinspre est, este imperativ ca în rândul cetățenilor să existe mai multă coeziune civică pentru a conștientiza la nivel colectiv că soluția pentru un viitor în pace și prosper este Alianța Nord-Atlantică. Declarațiile aparțin deputatului PAS, Oazu Nantoi, și au fost lansate în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, informează jurnal.md.

Potrivit acestuia, problema de primă importanță în societatea moldovenească este lipsa de coeziune și unitate între cetățeni. Dacă, ipotetic, ar fi existat o viziune comună în ceea ce privește chestiunile de securitate, atunci eficacitatea oricărui spirijin pentru consolidarea acesteia, venit din partea NATO sau al altei organizații de securitate colectivă, ar fi crescut exponențial.

„Cea mai mare provocare în problema securității naționale, atunci când se vorbește despre faptul că Alianța Nord-Atlantică sau altcineva este gata să ne ofere nouă asistență generoasă și că este gata să meargă în întâmpinarea Republicii Moldova până când țara este gata să accepte, este lipsa unei coeziuni civice. Dacă societatea noastră ar fi fost consolidată, dacă noi am fi avut o atitudine comună în raport cu agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, în raport cu prezența militară ilegală, act de ocupație al Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, atunci eu sunt sigur că acea asistență care nouă ni se oferă sau ar fi putut să ni se ofere ar fi fost mult mai eficientă. Sunt multe probleme ce țin de lipsa coeziunii în societatea noastră”, a explicat deputatul.

Republica Moldova este amenințată în prezent doar de un singur actor internațional – Rusia. Acesta își argumentează poziția făcând trimitere la riscurile de extindere a conflictului armat din Ucraina și asupra Republicii Moldova, care planau asupra țării noastre mai ales în 2014 și 2022.

„Trebuie să le spunem lucrurilor pe nume. Singura țară care constituie o amenințare pentru Republica Moldova este Federația Rusă. Astăzi, noi suntem apărați de armata ucraineană, de poporul ucrainean. Însă, noi ținem minte cum la 26-27 aprilie anul trecut, rachetele rusești au distrus podul peste limanul din Zatoka, noi ținem cum a fost ocupată Insula Șerpilor, noi ținem minte că exista riscul real să fie atacată și Republica Moldova, și în 2014, și în 2022”, a adăgat Nantoi.

În acest context, fiecare cetățean ar trebui să conștientizeze o realitate: Republica Moldova este vulnerabilă și nu poate face față în mod independent unei agresiuni externe, iar un radar antiaerian care umrează a fi furnizat de NATO reprezintă doar un instrument de detectare a pericoluluju, nu încă și de repsingere a pericolului și apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tocmai de aceea, susține Nantoi, există o stringentă necesitate ca oamenii din Republica Moldova să înțeleagă că singura soluție care poate aduce pacea și creșterea economică este includerea într-un sistem de apărare colectivă, așa cum este Alianța Nord-Atlantică.

„Noi nu suntem capabili să ne apărăm de sine stătător în fața agresiunii Federației Ruse. De aceea, nu poți să ne înzestrezi peste noapte cu nu știu ce. Radarul care nouă ni se promite detectează pericolele, dar nu este sistem de apărare antiaerian. Prin urmare, noi avem nevoie de o discuție serioasă în societate, prin care să fie șocat omul de rând și să înțeleagă pericolele și faptul că numai într-un sistem colectiv de apărare, care este Alianța Nord-Atlantică, noi ne vom alege cu acea protecție care va permite inclusiv să avem creștere economică, fără de care noi nu avem nicio perpsectivă”, a conchis parlamentarul.

#agresiune #pericole #securitate

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.