Un deputat comunist rus, Denis Bulanov, a propus marţi ca Marea Neagră să se numească „Marea Rusă”, aşa cum şi noul preşedinte american Donald Trump a cerut în discursul său de învestire ca numele Golfului Mexicului să fie schimbat în „Golful Americii”, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

„Ideea revizuirii denumirilor geografice câştigă popularitate (…). În acest context, ne putem gândi să redăm Mării Negre fosta denumire de Marea Rusă”, a declarat pentru publicaţia „Ostorojno, Novosti” acest deputat reprezentant al regiunii Saratov.

Denis Bulanov spune că Marea Neagră s-a numit „Marea Rusă” timp de mai multe secole şi că acest lucru este consemnat în cronicile vechi. Fiind întrebat despre reacţia altor ţări riverane Mării Negre faţă de propunerea sa, cum ar fi de exemplu Turcia, deputatul rus a răspuns că o asemenea schimbare de nume ar putea fi valabilă doar pentru „utilizare internă” în Rusia.

„Nu pretind ca celelalte ţări care au acces la Marea Neagră să recunoască schimbarea de nume”, a indicat Bulanov.

Noul preşedinte american Donald Trump a promis luni la învestirea în funcţie, într-un discurs puternic naţionalist, că va redenumi Golful Mexic în „Golful Americii” şi că Statele Unite vor prelua înapoi Canalul Panama.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Denis Bulanov #Donald Trump #Marea Neagra #retorica

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.