Persoanele care trăiesc în locuințe pasibile de privatizare conform Legii privatizării fondului de locuințe vor obține dreptul de a le privatiza până la 31 mai 2024, având obligația de a înregistra dreptul de proprietate în modul stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de Parlament în prima lectură.
Proiectul a fost elaborat la solicitarea mai multor cetățeni care au dreptul la privatizarea locuințelor, însă, din diferite motive obiective sunt în imposibilitatea de a-și exercita acest drept până la data de 31 mai 2021, cum prevede legea în vigoare.
Proiectul de modificare a Legii cu privire la locuințe a fost înaintat de un grup de deputați ai Fracțiunii Platforma DA. Acesta urmează a fi votat în cea de-a doua lectură.
Anul viitor, 2024, se profilează ca o potențială piatră de hotar în istoria climei, predicțiile de la Met Office indicând că ar putea depăși limita critică de încălzire de 2,7 ° F (1,5 ° C) stabilită în Acordul de la Paris. Această limită este considerată un prag dincolo de care schimbările climatice ar putea deveni ireversibile. Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 2,41 ° F (1,34 ° C) și 2,84 ° F (1,58 ° C) peste media preindustrială.
Dr. Dunstone, principalul prognozator, subliniază că această prognoză se aliniază cu tendința de încălzire globală în curs și este amplificată de un eveniment semnificativ El Niño. Acest eveniment, caracterizat printr-o schimbare în distribuția apei calde în Oceanul Pacific, duce la vânturi mai slabe și mări mai calde pentru o perioadă temporară. Pe lângă aceasta, temperaturile anormale ridicate din Atlanticul de Nord și Oceanul de Sud sunt de așteptat să contribuie la temperaturile extreme, scrie Dailymail.
În 2015, națiunile s-au angajat să reducă creșterea temperaturii globale peste 2,7 °F (1,5 °C) pentru a preveni condițiile climatice destabilizatoare. Dr. Dunstone clarifică faptul că o singură încălcare temporară a acestei limite nu ar încălca neapărat Acordul de la Paris, dar subliniază că ar marca o etapă semnificativă a istoriei climatice.
Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 1,34 ° C și 1,58 ° C peste media preindustrială (Surs: Met Office)
Istoria climei ar putea înregistra noi valori record în anul 2024
Factori precum fluctuațiile naturale ale temperaturilor globale, inclusiv influența El Niño, contribuie la variațiile anuale. Cu toate acestea, profesorul Adam Scaife subliniază că încălzirea indusă de om rămâne principalul motor din spatele temperaturilor record de la Revoluția Industrială.
Această predicție urmează unei serii de evenimente meteorologice fără precedent, 2023 probabil să fie declarat cel mai cald an înregistrat, depășind previziunile anterioare de temperatură. Met Office a anticipat inițial un interval de temperatură de la 1,94 °F (1,08 °C) la 2,38 °F (1,32 °C) peste media preindustrială pentru 2023. Cu toate acestea, media observată pentru ultimele 11 luni a fost de 2,52 °F (1,4°C) deasupra liniei de bază 1850-1900.
Pe măsură ce lumea anticipează rezultatele COP28, negocierile finale sunt în desfășurare, cu speranța că reprezentanții vor conveni asupra unui plan de eliminare treptată a combustibililor fosili. Accentul se extinde dincolo de dioxidul de carbon, emisiile de metan fiind, de asemenea, analizate la conferință. În ciuda acestor eforturi, un studiu recent din Global Carbon Budget dezvăluie că emisiile de combustibili fosili au atins un nivel record în 2023, subliniind nevoia urgentă de acțiune globală pentru a atenua schimbările climatice.