Propunerea Comisiei Europene cu privire la „pașapoartele de vaccinare”, numite deja oficial „Digital Green Pass”, se confruntă cu câteva probleme ce ar putea împiedica punerea acestora în funcțiune la timp pentru sezonul estival. Preocupările legate de drepturile fundamentale, discriminarea, confidențialitatea datelor cu caracter personal, reprezintă principalele obstacole din calea documentului inovator.

După săptămâni de presiuni tot mai mari, din partea țărilor dependente direct de turism, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni că echipa sa va prezenta în curând un proiect de lege pentru a introduce un asemenea permis la nivelul Uniunii Europene.

Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei a declarat ulterior că obiectivul permisului va fi să faciliteze „circulația liberă și sigură în UE” și acesta va fi aplicabil atât în scopuri profesionale, cât și în scopuri turistice.

Detaliile concrete ale propunerii vor fi dezvăluite mai târziu în luna curentă, ca mai apoi să fie urmate de alte trei luni de gestionare tehnică.
Având în vedere mecanismele complexe de luare a deciziilor din cadrul instituțiilor UE, scenariul cel mai optimist pentru a pune sistemul în funcțiune pare să fie la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie.

Ceea ce a fost deja dezvăluit este că instrumentul UE va fi o versiune mai complexă al așa-zisului „pașaport de vaccinare”. Pe lângă dovezile privind inocularea persoanei, „Digital Green Pass”, va include și rezultatele testelor anterioare COVID-19, dar și date ce ar indica persoanele ce s-au recuperat recent și se presupune că sunt protejați de anticorpi.

Permisul va fi creat „în conformitatea cu prevederile aferente protecției datelor, securitatății și confidențialitatății”, a spus von der Leyen în scurtul său anunț.

Toate aceste garanții însă, ar putea să nu fie suficiente pentru a înăbuși îndoielile și reticența criticilor care susțin că astfel de certificate vor împărți inevitabil cetățenii în două clase: cei inoculați și cei „vulnerabili”.

#COVID-19 #digital green pass #pașapoarte de vaccinare #vaccin coronavirus

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.