Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să păstreze denumirea „Comisia Electorală Centrală” pentru organul electoral de la Comrat, deși Cancelaria de Stat a cerut schimbarea acesteia în „Consiliul Electoral Central”, conform Codului Electoral al Republicii Moldova. Decizia a fost luată luni, când deputații au aprobat, din a doua încercare, și finanțarea instituției electorale. Totuși, există temeri că fondurile ar putea fi cheltuite inutil, în cazul în care instanța va anula hotărârea, iar alegerile vor fi amânate sau chiar invalidate, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a declarat că solicitarea Cancelariei de Stat este nejustificată și a avertizat că, dacă procesul electoral va fi compromis, responsabilitatea va reveni autorităților centrale.

În același timp, deputatul Mihail Jelezoglo a atras atenția că menținerea denumirii actuale poate oferi temei pentru contestarea hotărârii în instanță și pentru anularea ei, ceea ce ar face ca banii alocați pentru organizarea alegerilor să fie cheltuiți fără rezultat.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a acuzat Cancelaria de Stat că ar încerca să blocheze alegerile invocând motive formale. El a propus ca termenii „Comisia Electorală Centrală” și „Consiliul Electoral Central” să fie considerați echivalenți, făcând trimitere la statutul special al Găgăuziei, însă deputații nu a susținut această idee.

În cele din urmă, Adunarea Populară a respins cererile Cancelariei de Stat și a aprobat alocarea a 4,3 milioane de lei pentru organizarea alegerilor și a încă 1,7 milioane de lei pentru întreținerea instituției electorale.

În opinia doctorului în drept Igor Ianac, diferența de denumire nu este una pur simbolică și poate duce la declararea ilegalității deciziilor APG. El susține că instanțele țin cont de prevederile Codului Electoral național, care stabilește denumirea „Consiliul Electoral Central”, iar folosirea termenului „Comisia Electorală Centrală” poate fi interpretată drept crearea unui organ care nu este prevăzut de lege – situație care a dus deja, în trecut, la anularea unor hotărâri ale Adunării Populare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile din Găgăuzia riscă să fie amânate dacă bugetul nu este aprobat până pe 20 ianuarie

#alegeri #APG #Comisiei electorala

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.