Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să păstreze denumirea „Comisia Electorală Centrală” pentru organul electoral de la Comrat, deși Cancelaria de Stat a cerut schimbarea acesteia în „Consiliul Electoral Central”, conform Codului Electoral al Republicii Moldova. Decizia a fost luată luni, când deputații au aprobat, din a doua încercare, și finanțarea instituției electorale. Totuși, există temeri că fondurile ar putea fi cheltuite inutil, în cazul în care instanța va anula hotărârea, iar alegerile vor fi amânate sau chiar invalidate, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a declarat că solicitarea Cancelariei de Stat este nejustificată și a avertizat că, dacă procesul electoral va fi compromis, responsabilitatea va reveni autorităților centrale.

În același timp, deputatul Mihail Jelezoglo a atras atenția că menținerea denumirii actuale poate oferi temei pentru contestarea hotărârii în instanță și pentru anularea ei, ceea ce ar face ca banii alocați pentru organizarea alegerilor să fie cheltuiți fără rezultat.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a acuzat Cancelaria de Stat că ar încerca să blocheze alegerile invocând motive formale. El a propus ca termenii „Comisia Electorală Centrală” și „Consiliul Electoral Central” să fie considerați echivalenți, făcând trimitere la statutul special al Găgăuziei, însă deputații nu a susținut această idee.

În cele din urmă, Adunarea Populară a respins cererile Cancelariei de Stat și a aprobat alocarea a 4,3 milioane de lei pentru organizarea alegerilor și a încă 1,7 milioane de lei pentru întreținerea instituției electorale.

În opinia doctorului în drept Igor Ianac, diferența de denumire nu este una pur simbolică și poate duce la declararea ilegalității deciziilor APG. El susține că instanțele țin cont de prevederile Codului Electoral național, care stabilește denumirea „Consiliul Electoral Central”, iar folosirea termenului „Comisia Electorală Centrală” poate fi interpretată drept crearea unui organ care nu este prevăzut de lege – situație care a dus deja, în trecut, la anularea unor hotărâri ale Adunării Populare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile din Găgăuzia riscă să fie amânate dacă bugetul nu este aprobat până pe 20 ianuarie

#alegeri #APG #Comisiei electorala

O dronă necunoscută s-a prăbușit în apropierea unei baze militare aeriene din Germania. Autoritățile au izolat zona și caută resturile. De asemenea, anchetatorii încearcă să afle cine a lansat drona, informează adevărul.ro.

Dronă s-a prăbușit într-o zonă nepopulată, în apropierea lacului Steinhuder Meer din Germania. Potrivit BILD, locul impactului este la aproximativ un kilometru distanță de baza aeriană a Bundeswehr din Wunstorf.

Poliția a lansat o operațiune de căutare amplă pentru a găsi alte resturi. Autoritățile spun că nu există un pericol cunoscut pentru public. Originea și proprietarul dronei rămân necunoscute.

Oficiul Regional pentru Investigații Criminale (LKA) a confirmat că drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată. Din cauza suprafeței extinse în care ar putea fi împrăștiate fragmentele, la fața locului au fost mobilizate numeroase forțe de intervenție..

Incidentul din Germania se produce după o serie de evenimente care au alimentat îngrijorările privind activitatea dronelor în interiorul și în apropierea spațiului NATO.

În Lituania, o dronă care a pătruns în spațiul aerian al țării dinspre Belarus a fost doborâtă de avioane de vânătoare italiene Eurofighter, desfășurate la baza NATO de la Šiauliai. Resturile aparatului sunt analizate pentru a se stabili tipul dronei.

Totodată, o fregată rusă a lansat două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez aflat într-o misiune de rutină în apele internaționale, în apropierea coastelor Danemarcei.

Rachetele au trecut foarte aproape de elicopter, potrivit autorităților daneze. Copenhaga a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei pentru a discuta despre incident.