Parlamentul European a aprobat la sfârșitul lunii aprilie rezoluția cu privire la Rusia prin solicitarea unor sancțiuni împotriva proiectului gazoductului Nord Stream 2, corporației nucleare Rosatom, „oligarhilor ruși”, dar și deconectarea de la SWIFT. 569 de membri ai Parlamentului European au votat pentru aprobarea rezoluției, iar 67 au fost împotrivă.

Parlamentul European „solicită ca UE să își reducă dependența de energia rusă și îndeamnă instituțiile UE și toate statele membre, prin urmare, să oprească finalizarea conductei Nord Stream 2 și să nu permită construcția controversatelor uzine nucleare de către Rosatom”, se spune în document.

De asemenea, se „subliniază că, dacă o astfel de concentrare de forțe militare ar fi transformată în viitor într-o invazie a Ucrainei de către Federația Rusă, UE trebuie să clarifice faptul că consecințele unei asemenea încălcări a legislației și normelor internaționale ar fi foarte severe.

În plus, se insistă ca, în circumstanțele date, importurile de petrol și gaze din Rusia în UE să fie oprite imediat și Rusia ar trebui exclusă din sistemul de plăți SWIFT, toate activele păstrate de oligarhii ruși în UE să fie înghețate și inaccesibile pentru autoritățile ruse, iar vizele pentru aceștia și familiilor lor să fie anulate”, notează rezoluția.

Parlamentul European „subliniază, de asemenea, că statele membre ale UE nu ar trebui să mai primească active și investiții rusești de proveninență incertă; invită Comisia și Consiliul să intensifice eforturile de limitare a investițiilor strategice ale Kremlinului în UE în scopul subversiunii, subminând procesele și instituțiile democratice și răspândind corupția; continuă să insiste asupra faptului că statele membre precum Cipru, Bulgaria și Malta trebuie să renunțe la regimurile lor de „pașaport de aur”, „conform documentului.

Această rezoluție a Parlamentului European, la fel ca toate celelalte, are caracter consultativ și nu este obligatorie pentru instituțiile UE.

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare