Partidul Popular Românesc (PPR) va participa la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent alături de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, deși la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut a făcut parte din Mișcarea Politică Unirea (MPU), din care făceau parte cinci partide politice unioniste.

Președinta interimară a Partidului Popular Românesc, Tatiana Potîng, a declarat că, ideea de aderare a PPR la proiectul Alianței pentru Unirea Românilor a fost susținută necondiționat de formațiunea din care face parte și a salutat această decizie.

„Am decis să integrăm Partidul Popular Românesc în Alianța pentru Unirea Românilor tocmai pentru a nu dispersa segmentul unionist prin crearea unui nou pol odată cu extinderea AUR în Republica Moldova. Astfel, Alianța pentru Unirea Românilor a fost, recent, înregistrată în Registrul Partidelor Politice și este gata pentru cursa electorală”, a precizat Potîng, în cadrul unei conferințe de presă.

Astfel, Alianța pentru Unirea Românilor din Republica Moldova invită a venit cu un apel către toate formațiunile politice unioniste din țara noastră să se alăture, pentru a crea un front comun, pentru ca „vocea unioniștilor să ajungă în viitorul Parlament”.

„Nu suntem încă un partid pe scena politică din Republica Moldova. Partidul Popular Românesc și-a schimbat denumirea în Alianța pentru Unirea Românilor pentru a da un suflu nou acestei formațiuni. Noi venim să facem o altfel de politică și nu ne implicăm în lupta clanurilor mafiote. Moldovenii așteaptă de la politicieni salarii și pensii mai mari, alocații, drumuri mai bune și au obosit de interesele ascunse și de lupta politică interminabilă. Tocmai de aceea, invităm partidele pro-românești să uite de orgolii și să ne așezăm la masa de dialog pentru a oferi cetățenilor o alternativă viabilă și o reprezentare unionistă în Parlamentul de la Chișinău”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele Alianței pentru Unirea Românilor din Republica Moldova.

În acest sens, AUR din Republica Moldova invită partidele unioniste la dialog mâine, 12 mai, ora 11.00, la Uniunea Scriitorilor din Moldova.

La conferința de presă a fost prezent și deputatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din Parlamentul de la București, Daniel-Gheorghe Rusu, care s-a arătat sigur că formațiunea de la Chișinău va reprezenta cu demnitate interesele unioniștilor din orice colț al lumii.

Precizăm că, la alegerile parlamentare din România, din decembrie 2020, Alianța pentru Unirea Românilor a acumulat aproximativ 60 de mii de voturi ale românilor din Republica Moldova, contribuind astfel la accederea în Parlamentul României a unui număr de 47 de deputați și senatori ai Alianței, dintre care 6 sunt originari din Republica Moldova.

#alegeri locale noi #AUR #Moldova #PPR

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.