Parlamentul Republicii Moldova condamnă politica de genocid a Federației Ruse împotriva Ucrainei, realizată prin strămutarea forțată și deportarea copiilor ucraineni pe teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei și pe teritoriul Federației Ruse. Declarația Parlamentului care prevede acest lucru a fost votată de 60 de deputați. Guvernarea și opoziția s-au certat la finalul ședinței plenare de joi, 30 mai curent, pe acest subiect, firul roșu fiind subliniată de speakerul Igor Grosu către deputații care s-au opus: „Mancurților!”.

Documentul condamnă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, soldat cu multiple jertfe în rândul populației civile, cu milioane de persoane intern strămutate și refugiați. De asemenea, în Declarație se menționează că sute de copii au fost uciși, iar mii de copii au fost răniți, aceștia fiind cele mai neprotejate jertfe ale agresiunii. Mai mult decât atât, aproape 2/3 dintre copiii din Ucraina au devenit persoane intern strămutate și circa 2 milioane de copii, împreună cu mamele lor, au fost impuși să se refugieze în alte state.

În acest context, semnatarii Declarației reconfirmă angajamentul Republicii Moldova de a continua politicile de asigurare a accesului copiilor refugiați din Ucraina la studiile în limba maternă, la spațiul cultural ucrainean, precum și eforturile de păstrare a identității lor naționale și a relațiilor spirituale cu Ucraina. Respectiv, prin această Declarație se reconfirmă disponibilitatea autorităților Republicii Moldova de a acorda în continuare asistență umanitară refugiaților din Ucraina și se face un apel la cumularea eforturilor lumii democratice, ale organizațiilor umanitare internaționale pentru identificarea, localizarea și repatrierea în Ucraina a copiilor strămutați forțat și deportați.

„Republica Moldova se alătură altor parlamente care au adoptat declarații similare precum Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Franța, Islanda, SUA și Canada”, a menționat deputata Doina Gherman, una dintre autoarele Declarației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#genocid #ședință de Parlament

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.