Deputații fracțiunii parlamentare a socialiștilor propun crearea unei Platforme parlamentare dedicate combaterii consumului și traficului de droguri sintetice, anunțul fiind făcut de Grigore Novac, în cadrul unui briefing de presă susținut marți la Parlament.

Potrivit deputatului, inițiativa vine în urma audierilor publice organizate pe 24 iunie 2025 de Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului și Relații Interetnice, care au vizat eficiența măsurilor de reducere a fenomenului drogurilor la nivel național.

„Un pericol eminent în instituțiile de învățământ, licee, școli, universități, este consumul de droguri, în special drogurile sintetice, care sunt foarte ușor accesibile”, a declarat Grigore Novac.

Acesta a atras atenția că „traficanții de droguri nu mai au frică de lege”, iar pedepsele actuale sunt prea blânde.

„Mai grav este că, din păcate, copiii sunt atrași în acest trafic. Drogurile sintetice, care uneori costă mai puțin decât un prânz la cantină, îi fac vulnerabili pe tinerii care nu conștientizează pericolul”, a spus Novac, precizând că Republica Moldova este nu doar țară de tranzit, ci și una în care consumul intern este în creștere.

Grigore Novac a anunțat că proiectul de hotărâre privind crearea Platformei parlamentare este deja în lucru, urmând să fie prezentat plenului Parlamentului spre aprobare. Platforma ar urma să includă membri ai Comisiei pentru Drepturile Omului, deputați din toate fracțiunile și experți în combaterea drogurilor.

Potrivit unui alt membru al fracțiunii PSRM, Vladimir Odnostalco, Parlamentul trebuie să își asume un rol activ în combaterea acestui fenomen, pentru a le oferi tinerilor șansa la un viitor sigur și prosper în Republica Moldova. El a menționat că municipiul Chișinău nu este doar capitala țării, ci și epicentrul traficului de droguri, întrucât aproximativ 7 800 din cele peste 12 000 de persoane aflate la evidența medicului narcolog, adică circa 65%, provin din capitală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Droguri #platforma parlamentara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.