Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) cheamă toți concurenții electorali și forțele politice să adere la obiectivele descentralizării și autonomiei locale, precum și să-și asume angajamentul public privind implementarea în practică a acestora, prin semnarea unei declarații. Îndemnul a fost lansat astăzi de către CALM, în cadrul unei conferințe de presă, unde conducerea a vorbit despre necesitate înfăptuirii acestor reforme de viitorul Parlament.

Potrivit reprezentanților CALM, prin semnarea unui astfel de angajament, concurenții electorali vor recunoaște descentralizarea drept prioritate legislativă și își vor asuma responsabilitatea să întreprindă măsuri concrete pentru a consolida autonomia locală în Republica Moldova.

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, spune că unul dintre pilonii dezvoltării adevărate a țării reprezintă administrația locală, autoguvernarea locală, aspecte, care sunt neglijate în ultimii ani de către guvernările anterioare.

„Fără o autoguvernare puternică, bazată pe principiile descentralizării, autonomiei locale, resurselor suficiente, subsidiaritate, nu putem avea nici orașe, nici municipii, nici sate dezvoltate, dar în generală nici țară dezvoltată, în conformitate cu necesitățile cetățenilor”, a notat Viorel Furdui.

Președinta CAL, Tatiana Badan, de asemenea a solicitat partidelor politice antrenate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent să includă aceste deziderate în programele lor electorale.

„Cerem tuturor concurenților electorali recunoașterea și fixarea în programele lor electorale a descentralizării și autonomiei locale în calitate de condiție și prioritate de bază pentru dezvoltare satelor și orașelor din Republica Moldova. Solicităm asumarea din partea tuturor concurenților electorali a unui angajament expres public în favoarea unor măsuri concrete de consolidare a autonomiei locale organizaționale, instituționale, financiare, economice etc. ”, a solicitat Badan.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care este și vicepreședinte CALM, a menționat că o necesitate ține de alocarea directă în bugetele locale a impozitului pe venitul persoanelor juridice, colectat în teritoriul respectiv. În volum de cel puțin 10% pentru bugetele municipiilor Chișinău și Bălți, cel puțin 15% – pentru bugetele municipiilor și orașelor reședință de raion, dar și cel puțin 50% – pentru bugetele orașelor și satelor. De asemenea, potrivit edilului, este necesară creșterea defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru orașe și municipii de la 50% la cel puțin 75%.

„Nu ne interesează apartenența politică, fie că e roșie, fie că e verde, fie că e galbenă, albastră sau de altă culoare. Problemele rămân aceleași pentru noi toți. De asta, chiar rugăm și insistăm ca toți concurenții electorali care participă în această campanie să-și asume public acest lucru prin semnarea declarației”, a spus Ion Ceban.

Aleșii locali solicită în apel asigurarea dreptului administrației publice locale la politici proprii de cadre și remunerare, inclusiv revizuirea sistemului de remunerare și stimulare în conformitate cu principiile autonomiei locale în vederea asigurării unor garanții și flexibilități suficiente pentru realizarea funcțiilor legale. De asemenea, edilii cer impulsionarea procesului de delimitare, înregistrare și evaluare a proprietății municipale sau locale. O altă solicitare este depolitizarea fondurilor naționale de investiții și repartizarea lor după criterii obiective și crearea unui fond național de acoperire a contribuțiilor pentru proiecte mari de infrastructură câștigate de către APL.

Reprezentanții CALM cheamă concurenții electorali și partidele politice să studieze propunerile concrete ale Congresului privind reforma administrației publice locale, descentralizarea și consolidarea autonomiei locală, precum și să semneze apelul public prezentat.

#autonomie locala #CALM #descentralizarea

Cel puțin 734 de persoane au murit, iar peste 3.000 sunt date dispărute în urma inundațiilor și alunecărilor de teren devastatoare produse în apropierea graniței dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya, care a provocat viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și tone de aluviuni, iar bilanțul victimelor ar putea crește, informează adevărul.ro.

În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți.

Echipele de salvare întâmpină dificultăți majore din cauza noroiului, drumurilor și podurilor distruse și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere participă la operațiunile de căutare și salvare, iar India a trimis specialiști în intervenții în tuneluri și personal medical, notează Al Jazeera.

Situația este complicată și de formarea unui lac de baraj, după acumularea de aluviuni, care a determinat temporar suspendarea operațiunilor de salvare. Autoritățile chineze monitorizează zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce sute de salvatori încearcă să restabilească accesul către regiunile afectate. Operațiunile de salvare au fost reluate după ce amenințarea reprezentată de lac a fost considerată gestionabilă.

Katrina Yu, corespondenta Al Jazeera la Beijing, a declarat că, potrivit autorităților chineze, riscul pare să fi fost redus, dar nu a dispărut.

„Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor”, a spus ea, adăugând că „autoritățile sunt încrezătoare că, în cazul în care situația din jurul lacului de baraj s-ar deteriora, vor putea avertiza echipele de salvare aflate mai jos cu aproximativ 30 de minute înainte”.

Pagube de miliarde de dolari în Nepal

În Tibet au fost raportate alte victime și sute de cetățeni străini dispăruți. Nepalul estimează că pagubele provocate de dezastru depășesc 4 miliarde de dolari, iar comunitatea internațională a început să trimită ajutoare și fonduri pentru operațiunile de urgență.

Nepalul și China colaborează pentru a identifica cetățenii dispăruți și cetățenii străini.

Însă eforturile s-au dovedit a fi dificile, având în vedere că drumurile și podurile au fost distruse.

Duminică dimineață, nivelul apei din râul Trishuli a crescut în urma unor noi precipitații, determinând locuitorii și echipele de salvare să se refugieze pe terenuri mai înalte, a declarat un oficial al poliției nepaleze.

Un alt reporter Al Jazeera a afirmat că autoritățile „nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor de ajutorare, care include asistența umanitară și redeschiderea drumurilor”, din cauza „terenului accidentat și a lipsei resurselor suficiente”.

Cum a început dezastrul din Nepal și Tibet

Apar noi informații despre modul în care s-au produs viiturile devastatoare care au lovit Nepalul și Tibetul pe 26 august. Imagini filmate în Himalaya surprind momentul în care o cantitate uriașă de gheață și rocă s-a desprins de pe versant, declanșând un lanț de evenimente care avea să provoace viituri și alunecări de teren de proporții.

Imaginile arată bucăți masive de gheață care se desprind de pe o creastă a muntelui Langtang Lirung, pe partea nepaleză a frontierei. Martorii au povestit că au auzit un zgomot puternic înainte ca gheața, rocile și resturile să se prăbușească în vale.