În această dimineață, ofițerii CNA și procurorii anticorupție au desfășurat acțiuni de urmărire penală în biroul de serviciu, în automobil și la domiciliul unui factor de decizie din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, cercetat penal într-un dosar de abuz de serviciu.

Mai exact, funcționarul este bănuit că ar fi primit comisioane de peste 200 000 de lei de la mai mulți angajați, remunerați, pretins ilegal, pentru prestarea serviciilor suplimentare în secțiile COVID.

„În perioada martie 2020-aprilie 2022, bănuitul ar fi inclus în tabelele de pontaj suplimente salariale pentru medici, asistenți și alt personal auxiliar care nu s-ar fi aflat efectiv la serviciu în secțiile pentru pacienții bolnavi de Covid. Mai exact, funcționarul ar fi acordat sporuri de performanță în mărime de 100% și alocații de 100% din bugetul Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină, iar în schimb ar fi primit recompense bănești de la persoanele remunerate”.

Așadar, în urma perchezițiilor, au fost ridicate mijloace de probă, inclusiv bani, în valută străină, proveniența cărora urmează să fie stabilită. Urmează și alte acțiuni de anchetă, între care audierea tuturor persoanelor implicate și studierea probatoriului acumulat.

Momentan funcționarul este cercetat penal în stare de libertate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #COVID-19 #factori de decizie #recompense banesti

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.