Comentatorul politic Ion Tăbârță califică drept previzibil trendul descendent din sondaje al Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit lui Tăbârță, guvernarea nu reușește să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor, totuși, deocamdat,ă nu poate fi vorba despre o dezamăgire totală a alegătorilor în guvernarea PAS. În același timp, sociologii care au făcut publice în această săptămână două sondaje de opinie, în cadrul cărora intenția de vot a cetățenilor este diferită, explică datele prin metodele diferite de intervievare a cetățenilor, notează IPN.

Potrivit sondajului realizat de iData, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, PAS ar acumula 28,7%, PSRM – 14,9%, iar Partidul Șor – 10,8%. Datele iData sunt diferite de datele sondajului realizat în aceeași perioadă, pe aproximativ același eșantion, de către compania CBS-Research. Potrivit CBS-Research, PAS și BECS sunt la același nivel în intențiile de vot ale cetățenilor, adică 24,7%.

„Situația datelor pe care noi le-am colectat era foarte clară, PAS rămâne partidul principal din Republica Moldova, oamenii au cea mai mare încredere în Maia Sandu și nu s-a întâmplat ceva ieșit din comun ca brusc alt politician să iasă la rampă. Sunt anumite schimbări, dar este la nivelul politicienilor care sunt plasați după Maia Sandu. De exemplu, Igor Dodon este într-o scădere pe care noi o monitorizăm lună de lună. Se atestă o scădere în sondaje a PAS-ului, ea este lentă și se atestă din luna septembrie. PAS și acum are capacitatea să ia 50% din voturi, asta este evident”, a spus directorul iData, Mihai Bologan.

Comentatorul politic, Ion Tăbârță, spune că scăderea încrederii cetățenilor în actuala guvernare, reflectată și de sondajele de opinie este una firească și previzibilă.

„Descreșterea PAS este clară, au ridicat foarte mult ștacheta așteptărilor, iar acum este evident că guvernarea are probleme, s-a adăugat criza energetică, facturi majorate. În plus, rezultatul alegerilor din 11 iulie nu reprezintă bazinul natural, firesc, al PAS, la alegeri votează și diaspora, iar în măsurători ea nu este reflectată. În aceste condiții, trendul descendent al PAS este unul evident. Dar dacă ne uităm după dispoziția din societatea, încă nu putem vorbi despre o dezamăgire totală”, a spus Ion Tăbârță.

Vasile Cantarji, directorul companiei sociologice CBS- Research explică diferența dintre sondajul companiei sale și cel realizat de IData prin faptul că metodele de a pune întrebări cetățenilor au fost diferite. De asemenea, sociologul îi răspunde vicepreședintelui PAS, Olesea Stamate, care a calificat sondajul CBS-Research drept unul „desenat”.

„Noi am realizat sondajul prin interviuri față în față, cel prezentat de IData este realizat la telefon. Noi suntem obișnuiți cu atacuri din partea politicienilor. Politicienii noștri, din imaturitate politică, când nu sunt mulțumiți de felul cum arată în sondaje, atacă sondajele, dar nu încearcă să înțeleagă unde e problema lor. Au existat multe cazuri când politicienii, după atacuri la adresa sondajelor sau a presei, au obținut calificativul de „foști politicieni!. Olesea Stamate a uitat că am fost compania sociologică care și la ultimele parlamentare și la prezidențiale a prezis câștigătorul”, a spus Vasile Cantarji, CBS-Research.

Sondajul CBS – Research a fost realizat în perioada 4-15 decembrie, pe un eșantion de 1055 persoane și are o marjă de eroare de plus/minus 2,8%. Sondajul IData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie, pe un eșantion de 1021 respondenți și are o marjă de eroare de plus/minus 3%.

#descreștere #PAS #sondaje

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.