Comentatorul politic Ion Tăbârță califică drept previzibil trendul descendent din sondaje al Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit lui Tăbârță, guvernarea nu reușește să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor, totuși, deocamdat,ă nu poate fi vorba despre o dezamăgire totală a alegătorilor în guvernarea PAS. În același timp, sociologii care au făcut publice în această săptămână două sondaje de opinie, în cadrul cărora intenția de vot a cetățenilor este diferită, explică datele prin metodele diferite de intervievare a cetățenilor, notează IPN.

Potrivit sondajului realizat de iData, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, PAS ar acumula 28,7%, PSRM – 14,9%, iar Partidul Șor – 10,8%. Datele iData sunt diferite de datele sondajului realizat în aceeași perioadă, pe aproximativ același eșantion, de către compania CBS-Research. Potrivit CBS-Research, PAS și BECS sunt la același nivel în intențiile de vot ale cetățenilor, adică 24,7%.

„Situația datelor pe care noi le-am colectat era foarte clară, PAS rămâne partidul principal din Republica Moldova, oamenii au cea mai mare încredere în Maia Sandu și nu s-a întâmplat ceva ieșit din comun ca brusc alt politician să iasă la rampă. Sunt anumite schimbări, dar este la nivelul politicienilor care sunt plasați după Maia Sandu. De exemplu, Igor Dodon este într-o scădere pe care noi o monitorizăm lună de lună. Se atestă o scădere în sondaje a PAS-ului, ea este lentă și se atestă din luna septembrie. PAS și acum are capacitatea să ia 50% din voturi, asta este evident”, a spus directorul iData, Mihai Bologan.

Comentatorul politic, Ion Tăbârță, spune că scăderea încrederii cetățenilor în actuala guvernare, reflectată și de sondajele de opinie este una firească și previzibilă.

„Descreșterea PAS este clară, au ridicat foarte mult ștacheta așteptărilor, iar acum este evident că guvernarea are probleme, s-a adăugat criza energetică, facturi majorate. În plus, rezultatul alegerilor din 11 iulie nu reprezintă bazinul natural, firesc, al PAS, la alegeri votează și diaspora, iar în măsurători ea nu este reflectată. În aceste condiții, trendul descendent al PAS este unul evident. Dar dacă ne uităm după dispoziția din societatea, încă nu putem vorbi despre o dezamăgire totală”, a spus Ion Tăbârță.

Vasile Cantarji, directorul companiei sociologice CBS- Research explică diferența dintre sondajul companiei sale și cel realizat de IData prin faptul că metodele de a pune întrebări cetățenilor au fost diferite. De asemenea, sociologul îi răspunde vicepreședintelui PAS, Olesea Stamate, care a calificat sondajul CBS-Research drept unul „desenat”.

„Noi am realizat sondajul prin interviuri față în față, cel prezentat de IData este realizat la telefon. Noi suntem obișnuiți cu atacuri din partea politicienilor. Politicienii noștri, din imaturitate politică, când nu sunt mulțumiți de felul cum arată în sondaje, atacă sondajele, dar nu încearcă să înțeleagă unde e problema lor. Au existat multe cazuri când politicienii, după atacuri la adresa sondajelor sau a presei, au obținut calificativul de „foști politicieni!. Olesea Stamate a uitat că am fost compania sociologică care și la ultimele parlamentare și la prezidențiale a prezis câștigătorul”, a spus Vasile Cantarji, CBS-Research.

Sondajul CBS – Research a fost realizat în perioada 4-15 decembrie, pe un eșantion de 1055 persoane și are o marjă de eroare de plus/minus 2,8%. Sondajul IData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie, pe un eșantion de 1021 respondenți și are o marjă de eroare de plus/minus 3%.

#descreștere #PAS #sondaje

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.