Guvernul României a desecretizat joi, 7 noiembrie curent, documentul care indică faptul că vila din Aviatorilor 86, în care s-au investit până acum aproape 3 milioane de euro din banii statului, este pregătită pentru președintele Klaus Iohannis. Documentul arată că hotărârea de guvern a fost semnată de fostul premier Nicolae Ciucă și prevede trecerea unui imobil aflat în administrarea RA-APPS din domeniul privat în domeniul public al statului şi atribuirea destinaţiei acestuia ca reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef de stat, scrie presa de peste Prut.
În hotărâre se arată că imobilul se înscrie în fondul locativ de protocol şi bunuri mobile, aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome ”Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat”.
”Imobilul prevăzut la articolul 1 va avea destinaţia de reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român”, se precizează în documentul desecretizat.
Imobilul, cu terenul aferent, se afllă în Bucureşti, Bulevardul Aviatorilor nr 86, sector 1 şi are un teren de 1.110 mp.
În Hotărâre se mai specifică faptul că Secretariatul general al Guvernului şi Ministerul Finanţelor vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr 1705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Premierul român Marcel Ciolacu a anunţat, joia trecută, că i-a cerut secretarului general al Guvernului să declanşeze procedura de desecretizare a cheltuielilor efectuate de RA-PPS la Vila din Aviatorilor numărul 86, el precizând că românii au dreptul să ştie ce cheltuieli au fost făcute pentru renovarea imobilului şi dacă e adevărat că a fost repartizată lui Klaus Iohannis.
Ulterior, Marcel Ciolacu a afirmat că s-au cheltuit până acum 14 milioane de lei, dar că nu ştie întreg devizul. El a adăugat că suma investită este imensă şi că putea fi construit un liceu cu aceşti bani. Ciolacu a susţinut că ”destinaţia vilei a fost promovată în Guvern, printr-un act trecut la confidenţial” în timpul Guvernului Ciucă.
Conform unor precizări transmise de Secretariatul General al Gvernului (SGG) după primirea datelor de la RA- APPS, un aspect extrem de important şi relevant în decizia de a efectua lucrări de reabilitare şi modernizare este acela că imobilul se află în zonele construite protejate nr. 14 şi nr. 55 şi în zona de protecţie monument A – Parcul Herăstrău.
”Pentru a putea efectua orice fel de lucrare a fost nevoie de obţinerea avizului Comisiei zonale a monumentelor istorice Bucureşti. De asemenea, având în vedere normativele în construcţii actualizate şi în vigoare la acest moment, au fost necesare şi obligatorii lucrări de consolidare la structura de rezistenţă a clădirii pentru a mări capacitatea portantă a acesteia, respectiv – stâlpi, grinzi şi planşee prin returnare sau după caz placare cu fibră sau benzi de carbon şi lucrări de integrare elemente structurale în structura existentă a imobilului”, se arată în precizările SGG.
De asemenea, în concordanţă cu lucrările necesare, a fost nevoie şi de refacerea sistemului de instalaţii care să corespundă siguranţei electrice şi energetice a clădirii.
Totodată, au fost efectuate lucrări la arhitectura clădirii, finisaje interioare şi exterioare.
Sumele pe tipuri de lucrări sunt: Rezistenţă – 4.050.863,05 lei, Arhitectură – 6.388.726,14 lei, Instalaţii – 3.201.134,80 lei , Organizare de şantier – 202.538,91 lei
Ceilalți președinți ai României sunt la rândul lor deținători de locuințe de protocol, mai puțin Traian Băsescu, care a fost deposedat de casa de la RAPPS în urma unui proces prin care s-a dovedit că a fost colaborator al securității.
Atât Hotărârea de Guvern de astăzi cât și hotărârea care se declasifică urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
În urma acestui demers, președintele PNL Nicolae Ciucă a reacționat, acuzându-l pe Marcel Ciolacu de ipocrizie și că a știut despre acest document. El prezintă și dovada acestui lucru, în sensul că alături de semnătura lui Ciucă, hotărârea este contrasemnată de Marian Neacșu, de la PSD, secretar general al Guvernului, dar și ministrul Finanțelor de atunci, Adrian Câciu, cât și șeful RAPPS, Marius Grăjdan.
