Curs valutar
  • EUR
    19.9367
    -0.1741%
  • USD
    17.2224
    -0.0447%
  • RUB
    0.2026
    0.0494%
  • RON
    3.8020
    -0.2209%
  • UAH
    0.3845
    -0.1821%

Toate știrile

19 august 2026

PSRM anunţă proteste după victoria Maiei Sandu, bazându-se pe propaganda Kremlinului. Reacția PAS

07 Nov. 2024, 18:43
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Elena Putregai
07 Nov. 2024, 18:43 // Alegeri //  Elena Putregai

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) anunță proteste după alegerile din 3 noiembrie 2024. Anunțul a fost făcut de către Igor Dodon pe 7 noiembrie, într-un briefing de presă. Purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a reacționat la afirmațiile acestuia, transmite Newsmaker.md.

„Astăzi, venim cu declarația comună că alegerile prezidențiale din acest an nu pot fi considerate libere și democratice, în condițiile politizării CEC, a utilizării resurselor administrative, a monopolului și cenzurii presei, a impedimentelor create cu rea voință pentru alegatorii din diverse regiuni din țară și din exterior. (…). Noi vom apară votul și dorința de dreptate a cetățenilor noștri prin toate căile legale posibile, inclusiv prin acțiuni pașnice de protest. (…). Facem apel la toate partidele, care doresc o societate consolidată, alegeri libere și unitatea poporului, să susțină aceste cerințe înaintate de PSRM”, a declarat Dodon.

Totodată, Dodon a criticat monopolul mediatic și cenzura presei, susținând că alegătorilor din anumite regiuni și din diaspora le-au fost puse „impedimente cu rea voință”. Acesta a mai menționat că PSRM a depus zeci de sesizări la CEC în ultimele zile, în care se semnalează numeroase nereguli și fapte de intimidare. Liderul socialist a declarat că formațiunea sa va apăra „votul și dorința de dreptate a cetățenilor prin toate căile legale posibile, inclusiv prin acțiuni pașnice de protest”.

Dodon a mai spus că viitoarele alegeri parlamentare „ar putea fi considerate democratice doar dacă anumite instituții vor fi depolitizate”. Printre măsurile solicitate de acesta se numără „retragerea CEC din subordinea guvernării, demisia conducerii Consiliului Audiovizualului și a Companiei „Teleradio-Moldova”, precum și „depolitizarea Curții Constituționale”, despre care liderul PSRM susține că funcționează ca un „instrument politic al partidului de guvernare”.

Într-un comentariu pentru sursa citată, Adriana Vlas a declarat că, în pofida cumpărării de voturi, cetățenii și-au spus cuvântul, alegând calea de dezvoltare europeană.

„Igor Dodon, adus la președinție de Plahotniuc în 2016, care a pierdut lamentabil alegerile din 2020, având toată puterea în stat, căruia Kremlinul nu i-a permis să candideze în 2024, din cauza slăbiciunii sale ca politician frustrat și supărat pe toată lumea, este ultima persoană care să se pronunțe despre democrație și un proces electoral liber și corect. Cu tot amestecul hoților fugari în aceste alegeri, cu voturi cumpărate cu milioane de dolari, cetățenii Republicii Moldova și-au spus cuvântul prin vot, alegând calea dezvoltării europene a țării noastre”, a spus reprezentanta PAS.

Pe 3 noiembrie 2024, a avut loc turul II al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care a concurat pentru un nou mandat din partea PAS, a câștigat scrutinul, obținând 55,35% din sufragii. Conctracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 44,65% din voturi. Alegerile prezidențiale, precum și referendumul constituțional din 20 octombrie, s-au desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată de organizația criminală a oligarhului fugar Ilan Șor, vizând influențarea rezultatelor celor două scrutine. Conform anchetei, organizația „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă rusească sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
19 Aug. 2026, 15:44 // Slider //  Valentina Buza

Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.

Ungaria are un nou președinte! Andras Baka a obținut 140 de voturi