Deșeurile de echipamente electrice și electronice au efecte negative majore asupra mediului înconjurător și sănătății umane, dacă nu sunt gestionate într-o manieră adecvată. Când ajung la groapa comună de gunoi, duc la poluarea componentelor de mediu: sol, apă, aer

„Colectarea corectă şi responsabilă a DEEE-urilor înseamnă mai multă sănătate pentru fiecare dintre noi, un mediu mai curat şi o economie circulară continuă, grație energiei oferite prin reciclare”, a precizat pentru IPN Denis Macovschi, șeful Secției mecanisme economice de mediu din cadrul Agenției de Mediu.

Efectele substanțelor periculoase asupra oamenilor din deșeurilor electrice și electronice sunt diverse. Mercurul provoacă probleme neurologice, dezvoltare precară la nivelul fetușilor și copiilor mici, tremur, schimbări emoționale, insomnie, deces. Cromul generează iritație respiratorie, afecțiuni rinichi, iar cadmiu – afecțiuni la plămâni.

Republica Moldova nu are capacități de valorificare a acestor tipuri de deșeuri. Dar sunt sisteme colective care le colectează și asigură gestionarea acestora până la etapa exportului la întreprinderi autorizate din afara țării.

Directorul executiv al companiei de gestionare a deșeurilor MoldRec, Ruslan Nercaș, spune că deșeurile electrice și electronice acumulate la platforma companiei sunt sortate după categorii, împachetate, pregătite pentru export și transportate în România, la cea mai mare fabrică din sud-estul Europei, unde sunt supuse nemijlocit procesului de reciclare. Anul trecut compania a colectat peste 500 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Toți agenți economici care comercializează produsele electrice și electronice trebuie să fie responsabili să creeze locuri de colectare a deșeurilor, de unde acestea sunt preluate și duse la reciclare.

„Deșeurile electrice și electronice devin periculoase atunci când sunt abandonate în mediu. Mai există echipamente cu termen expirat pe care fiecare cetățean le păstrează în gospodărie. Atitudinea față de aceste echipamente trebuie să fie responsabilă și acestea nu trebuie să fie aruncate împreună cu deșeurile municipale, la tomberon, sau abandonate”, a precizat șefa Direcției politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice la Ministerul Mediului, Svetlana Bolocan.

În municipiul Chișinău sunt în jur de 200 de puncte de colectare a echipamentelor electrice și electronice. Până la sfârșitul anului, vor mai fi instalate peste o mie de puncte de colectare. „Trebuie să înțelegem că nu este o practică bună de a investi milioane de lei ca să avem lângă fiecare bloc locativ punctele de colectare. Oamenii trebuie să fie conștiincioși și să caute punctele de colectare cele mai aproape de ei. Nu putem compara volumul de deșeuri de echipamentele electronice cu volumul de deșeuri menajere. E cazul ca oamenii să-și manifeste interesul, să caute unde sunt aceste puncte, dar pentru asta ei trebuie să fie informați, trebuie să cunoască pericolele (aruncării la groapa de gunoi), beneficiile (reciclării)”, a spus directorul companiei MoldRec.

„Agenția de Mediu este în continuă comunicare cu agenții economici ce au ca gen de activitate de comercializarea (inclusiv importul și plasarea pe piață) produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorilor, astfel aducând la cunoștință cu privire la prevederile și obligațiile ce le au în conformitate cu actele normative ce reglementează responsabilitatea extinsă a producătorilor, inclusiv și pentru produsele de EEE”, a menționat Denis Macovschi.

Regia Autosalubritate, operatorul municipal de evacuare a deșeurilor solide din Chișinău, de asemenea a intensificat comunicarea pe aspectul de educare a cetățenilor referitor la gestionarea corectă a deșeurilor electrice și electronic.

„Vă rugăm mult și insistent să duceți deșeurile electronice, electrocasnice la operatorii care se ocupă de acest tip de deșeuri. Marele magazine de electrocasnice trebuie să aibă un depozit al lor temporar. Respectiv, orice cetățean care are deșeuri electronice, electrocasnice are dreptul să le ducă, iar retailer-ul are obligația să accepte deșeurile electronice, electrocasnice. Containerele care le are Autosalubritate sunt pentru deșeurile care pot fi catalogate reciclabile, dar nu deșeurile electronice, electrocasnice, nu deșeurile medicale, nu deșeurile industriale. Aceste tipuri de deșeuri nu trebuie nici într-un caz să fie înhumate”, a explicat Igor Gîrlea, director interimar Autosalubritate.

Rețeaua punctelor de colectare a sistemelor colective autorizate pentru gestionarea deșeurilor poate fi accesată pe site-urile Asociației Patronale Moldcontrol, Fundației Eco Save, Asociației Obștești Univers Ecologic.

De la intrarea în vigoare a Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 7 martie 2018, au fost autorizate cinci sisteme colective care au preluat obligația implementării responsabilității extinse a producătorilor și acționează în numele producătorilor cu privire la gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

#deseuri #mediu #sanatate

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.