Prim-ministra, Natalia Gavrilița, s-a întâlnit, astăzi, la București, cu omologul său român, Nicolae Ionel Ciucă. Oficialii au reconfirmat intenția de a avansa în implementarea proiectelor comune și realizarea agendei bilaterale consistente dintre cele două țări, menționând intensitatea fără precedent a relațiilor moldo-române.

Cei doi au mai discutat despre stocarea gazelor naturale în depozitele din România, necesitatea creșterii cantității de masă lemnoasă, precum și participarea companiilor din România la licitațiile organizate de Termoelectrica S.A. pentru achiziția de păcură.

„Pe lângă reformele sistemice, axate pe modernizare, prioritatea numărul unu pentru Guvernul Republicii Moldova este să trecem cu bine peste această iarnă”, a adăugat prim-ministra.

În context, șefa Executivului de la Chișinău a apreciat sprijinul substanțial al României pentru obținerea statutului de țară candidat, subliniind importanța fortificării în continuare a parteneriatului strategic, inclusiv în vederea contracarării efectelor negative ale războiului din Ucraina.

„Susținerea și solidaritatea, de care dau dovadă poporul român și autoritățile române, ne ajută să facem față crizelor și instabilității generate de tensiunile la nivel regional. În același timp, România rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova în procesul de dezvoltare și aderare la UE. Contăm în continuare pe implicarea prietenilor noștri de la București în gestionarea acestui proces, precum și racordarea standardelor din diverse domenii la cele europene”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a subliniat importanța colaborării în domeniul agriculturii, referindu-se la fluxurile de aprovizionare cu produse agricole și alimente, afectate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Totodată, șefa Executivului a apreciat deschiderea României față de agricultorii și fermierii din Republica Moldova, care sunt afectați de embargoul impus de Rusia, dar beneficiază de accesul produselor pe piața Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, oficialii au vorbit despre situația la frontiera de stat și necesitatea intensificării acțiunilor în vederea fluidizării traficului transfrontalier în punctele de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România. În acest context, cei doi premieri au accentuat și importanța accelerării construcției podului flotant de la Leova-Bumbăta. Republica Moldova propune ca noul punct de trecere să fie deschis și traficului internațional rutier, nu doar pentru traficul internațional de mărfuri.

#București #Natalia Gavrilita #Nicolae Ciucă

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.