Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Despre drepturile refugiaților, la 20 de ani de la ratificarea Republicii Moldova a Convenției ONU privind acestea

16 Dec. 2021, 07:50
 // Categoria: Opinii // Autor: 
16 Dec. 2021, 07:50 // Opinii // 
Club de presă CIJM

Peste 80 de milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească casa din cauza persecuțiilor, războiului sau conflictului. În ultimii cinci ani, autoritățile Republicii Moldova au redus considerabil numărul de apatrizi, prin oferirea pentru 150 de străini a dreptului de cetățean. Subiectul refugiaților la nivel global și regional a fost pus în discuție la Clubul de presă „20 de ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenției ONU privind drepturile refugiaților: realizări și perspective în context regional și internațional”, organizat de Agenția ONU pentru Refugiați UNHCR, în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Actualmente, în Republica Moldova sunt circa 3.800 de persoane recunoscute ca fiind refugiați, cei mai mulți vin din Turcia, Siria, Ucraina și alte 40 de țări.

Roland Sebastian Schilling, directorul Oficiului Central Europe UNHCR, este de părerea că din 1951 Convenția privind drepturile refugiaților este un exemplu de „resetare a vieților oamenilor, a demnității și speranței”. Schilling accentuează că este important atunci când vorbim despre refugiați și migranți să avem nume și istorii concrete.

„Noi celebrăm un instrument internațional grozav, Convenția ONU privind drepturile refugiaților. Acest instrument chiar salvează viețile oamenilor. Noi ne dorim ca refugiații să nu mai fie refugiați după un timp și să poată să se întoarcă acasă sau să devină cetățenii unei țări. Eu cred că Moldova are un cadru legal foarte bun. Cred că aceasta e ceva ce poate fi mereu îmbunătățit, apropo sunt trei angajamente față de ONU cum să fie îmbunătățit, în special, sectorul de sănătate și noi sperăm că și acesta va fi implementat.

În afară de partea legală a lucrurilor cred că mai importantă este percepția generală despre refugiați. Cred că trebuie să discutăm mai mult despre refugiați, mai clar și mai concret. Evitarea acestui subiect nu este cea mai bună decizie, nu doar în Moldova, dar și în alte țări din Europa unde refugiații emigrează”, a declarat directorul Oficiului Central Europe UNHCR, Roland Sebastian Schilling.

La clubul de presă au fost prezenți și reprezentanți de la Biroul Migrație și Azil. Eugenia Gurițenco, directoarea interimară a Biroului Migrație și Azi, a apreciat suportul și implicarea UNHCR în instruirea și ghidarea specialiștilor de la nivel național. Gurițenco a mai spus că în Republica Moldova sunt proceduri clare de oferire a statului de refugiat și un sistem național de azil bine pus la punct.

„Persoane din peste 40 de state ale lumii sunt în prezent în Republica Moldova înregistrați în sistemul național de azil. Totodată, pe parcursul anilor, peste 2.000 de persoane au solicitat protecția autorităților de la Chișinău. Unele persoane au venit în Moldova, iar apoi s-au stabilit cu traiul în alte state. Rata de acordare a protecției internaționale este în limita 35% – 45%, raportat la numărul cererilor care se depun anul în țară”, a declarat șeful Direcției Azil și Integrare, Iulian Popov.

În anul 2021, din cele 61 de cereri de azil, aproape 30 la sută din persoane au fost recunoscute ca refugiați. Cei mai mulți solicitanți de azil, în anul 2021, sunt din Turcia (17), Siria (8), Georgia (7), Federația Rusă (5).

Comunitatea internațională, în 2021, celebrează a 70-a aniversare a convenției din 1951 privind statutul refugiaților. Pe data de 10 decembrie, Republica Moldova sărbătorește 20 de ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile refugiaților.

Clubul de presă poate fi urmărit online pe pagina de Youtube a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.