Ucraina apelează la o metodă rudimentară pe bază de senzori acustici pentru a detecta drone și rachete rusești, a dezvăluit recent generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, relatează The Telegraph.

Proiectul – despre care sursele ucrainene au spus că este confidențial și nu pot furniza mai multe informații – constă, în forma sa cea mai rudimentară, într-o rețea de mii de telefoane mobile atașată de stâlpi de telefonie. Rețeaua de comandă și control a forțelor aeriene, denumită „Viraj”, se bazează pe cel puțin 40 de rețele separate de senzori menite să detecteze, să urmărească și să identifice amenințările aeriene.

Senzorii captează sunete anormale din mediu, după care inteligența artificială stabilește dacă acestea provin de la drone kamikaze sau de la rachete.

„Este interesant faptul că această tehnologie revine în actualitate, deoarece a fost la modă înainte de inventarea radarului în anii 1920 și 1930”, a apreciat Thomas Withington, expert în apărare aeriană la Institutul Serviciilor Regale Unite.

„Istoria, într-un fel, se întoarce, dar cu adaptările erei tehnologice de care dispunem astăzi”, a adăugat el.

Cel mai elementar senzor, fabricat de o organizație neguvernamentală numită „Skyfortress”, este amplasat în zonele din apropierea liniei întâi a frontului din Ucraina. Acesta este compus dintr-un smartphone cu android amplasat într-o cutie împreună cu alte tehnologii disponibile comercial.

Telefoanele mobile înregistrează continuu pentru a detecta apropierea țintelor aeriene și folosesc rețelele locale de telefonie mobilă pentru a transmite informațiile către un sistem centralizat.

Aceste sisteme sunt finanțate prin intermediul inițiativei „Ceruri sigure”, un program creat în cadrul platformei United24, o inițiativă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este foarte util pentru noi, astfel încât să înțelegem mai bine ce se întâmplă pe cerul nostru. Este o tehnologie destul de revoluționară”, sublinia anul trecut pentru The Telegraph Mihailo Fedorov, ministrul pentru transformare digitală

Programul strânge bani pentru până la 12.500 de senzori, construiți de firma ucraineană Ajax Systems, care vor fi poziționați în regiunile Sumî, Odessa, Mikolaiv și Herson.

Sistemul Zvook

Un al doilea sistem utilizat de forțele armate ucrainene este cunoscut sub numele de Zvook, și utilizează tehnologii acustice similare în scopul de a oferi o imagine mai bună asupra a ceea ce se întâmplă în spațiul aerian.

Senzorii folosesc microcalculatoare, în loc de telefoane mobile, pentru a detecta dronele la o distanță de aproximativ cinci kilometri, rachetele de croazieră la circa 6,5 kilometri și rachetele balistice la circa 9,6 kilometri.

Inteligența artificială ajută sistemul să distingă între mugetul unei vaci și dronele care se apropie.

Marian Sulim, director executiv al Zvook, a declarat pentru The Telegraph: „Noi detectăm amenințările aeriene și apoi armata poate activa sistemele radar pentru a evidenția o anumită regiune. Este un sistem auxiliar. Nu înlocuiește radarul, ci îl face mai eficient”.

În prezent, cei 210 senzori ai acestei companii acoperă cinci la sută din teritoriul Ucrainei, și anume 8.000 de kilometri pătrați, și estimează că ar putea furniza acoperire totală cu 8.000 de dispozitive, a căror producție costă aproximativ 400 de lire sterline.

Sistemele au fost montate pe infrastructuri critice, cum ar fi stâlpii de telefonie și substațiile de electricitate, începând cu iarna anului 2022.

Când Ucraina a fost atacată recent cu ajutorul a nu mai puțin de 84 de drone kamikaze, sisteme acustice ca acestea au fost folosite pentru a furniza echipajelor de la sol informații despre traiectoriile acestora.

Generalul Hecker a dezvăluit că grupurile mobile de tragere au reușit să intercepteze cel puțin 80 dintre vehiculele aeriene fără pilot cu ajutorul informațiilor de la senzori.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sisteme acustice au fost construite pe coasta Kent a Marii Britanii.

Structurile gigantice de cupole din beton, cunoscute sub numele de oglinzi, au fost folosite pentru a amplifica sunetul avioanelor inamice. Observatorii puteau compara sunetele reflectate și calcula înălțimea, viteza și traiectoria de zbor.

La sfârșitul anilor 1960, Forțele Aeriene ale SUA au desfășurat o gamă de senzori de căldură și de mișcare în junglele din Vietnam pentru a asculta Vietcongul. Totuși, vietnamezii aveau să descopere repede locația acestor dispozitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #rachete #senzori #Ucraina

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.