Instabilitatea și războiul de la hotar sunt pricipalele provocări ale Serviciului Protecție Pază de Stat, în contextul asigurării securității în perioada desfășurării Summitului Comunității Politice Europene. Specialiștii au relatat redacției Realitea că alte riscuri aferente mai sunt propaganda și influența hibridă.

Pentru a face față, au fost create grupuri de specialiști din toate instituțiile de forță. Aceștia sunt responsabili de verificare, monitorizarea, evaluarea și analiza riscurilor, colaborând și cu instituții din domeniul securității din alte state.

„Serviciul are un dialog deschis și un schimb direct de informații cu ofițerii de protecție străini care, în comun cu ofițerii SPPS, vor asigura protecția înalților demnitari de peste hotare pe durata evenimentului, în vederea contracarării oricăror acțiuni și provocări prin care s-ar atenta la viața, integritatea fizică, libertatea de acțiuni și sănătatea persoanelor beneficiare de protecție de stat”, ne-a comunicat Serviciul de presă al SPPS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până acum nu s-au detectat riscuri, iar responsabilii afirmă că depun efort considerabil pentru documentarea informațional-operativă a evenimentului. Fiind parte a Asociației Serviciilor de Protecție Personală (APPS) din care fac parte 53 de servicii similare, dar și a unui Protocol de cooperare regional semnat între serviciile de protecție din România, Ucraina, Bulgaria, Georgia și Lituania, responsabilii din Republica Moldova efectuează constant schimburi de experiență, vizite de studiu, training-uri pe domeniile relevante activităților în materie de protecție, iar colaborarea în contextul summitului CPE contribuie și mai mult la alinierea standardelor.

„Vasta experiență a omologilor de peste hotare și schimbul de informații vine să contribuie la dezvoltarea și fortificarea capacităților instituționale și să îl alinieze la cele mai înalte standarde europene de securitate. Remarcăm că un suport considerabil la organizarea Summit-ului îl avem de la colegii omologi din România care dețin o amplă experiență în acest domeniu, și anume: Au organizat securitatea Summit-ului NATO în 2008, vizita Papa Francisc în 2019, precum și reuniunea NATO și aliații la București în 2022”, mai precizează SPPS.

#Bulboaca #paza #şefi de stat #SPPS #summit 2023

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.