DOC Ministrul Muncii, acționat în judecată. Reclamanții vor despăgubiri morale de câte 10 mii de lei

Ministrul Muncii, Alexei Buzu, a fost acționat în judecată de 15 foști angajați de la Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM). Aceștia și fostul șef al instituției, Dumitru Stăvilă, declară că Buzu le-a lezat onoarea și demnitatea profesională. Se întâmplă după ce ministrul și-a expus public opinia privind integritatea instituțională a ISM, dar și a unor angajați. Judecătorul a restituit cererea, constatând lipsa de substanță și argumentare a acesteia, informează Anticoruptie.md.

Un grup de foști angajați, în frunte cu ex-șeful ISM, Dumitru Stăvilă, l-au acționat în instanță de ministrul Muncii, Alexei Buzu, în data de 4 mai 2023. Aceștia sunt nemulțumiți de comentariile pe care le-a făcut ministrul în privința eficienței instituției și a unor angajați în combaterea muncii la negru. Într-un material publicat de Ziarul de Gardă, Buzu a accentuat că „peste 30 la sută dintre angajații Inspecției Muncii au plecat după evaluare”, fiind vorba despre cazuri de lipsă de integritate și performanță profesională.

Document1 by Realitatea.md on Scribd

Reclamanții au solicitat dezmințirea informației, calificând-o drept una falsă, și au cerut fiecare prejudicii morale în valoarea de 10 mii de lei. Totuși, judecătorul a evidențiat faptul că în cerere nu a fost expusă clar motivarea acțiunii și pretențiile reclamanților. Plângerea a fost restituită pentru a fi înlăturate neajunsurile. În caz contrar, va avea aceeași soartă ca și prima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexei Buzu a declarat în repetate rânduri că nu este mulțumit de prestația Inspectoratului de Stat al Muncii, mai ales în ceea ce privește contracararea fenomenului „salariului în plic”. Oficialul a declarat că instituția trebuie profund reformată, deoarece se află „într-un somn profund de ani de zile”.

La sfârșitul anului 2022, a fost modificat și cadrul legal, iar inspectorii muncii au obținut un mandat mai larg pentru realizarea controalelor inopinate. Anterior, persoana juridică supusă verificărilor trebuia notificată, iar inspectorii nu aveau access la toate datele.

Paralel, în luna aprilie curent, a fost anunțat un concurs pentru suplinirea a 25 de funcții de inspectori. Viitorii angajaţi vor fi instruiţi peste hotare şi vor avea la dispoziţie un sediu nou şi modern. Astfel, autoritățle speră să atragă personal calificat pentru a combate munca la negru în Republica Moldova, din cauza căreia statul pierde anual aproximativ 15 miliarde de lei.

#Alexei Buzu #cerere in judecată #Inspectoratul de Stat al Muncii #Ministrul Muncii și Protecției Sociale #despagubiri

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.