Până în prezent 44 de șefi de state și de guverne și-au confirmat prezența la Summitul Comunității Politice Europene care se va desfășura la data de 1 iunie în Republica Moldova.

Deocamdată, nu este clar dacă la reuniune vor veni liderii Turciei, Finlandei sau Slovaciei, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la postul public de radio. Potrivit oficialului, în țările menționate au avut loc alegeri și, respectiv, trec printr-un proces de tranziție, transmite postul public de radio.

Nicu Popescu a oferit și unele detalii despre agenda și modul de desfășurare a Summit-ului. Așadar, liderii statelor se vor întruni într-o ședință plenară, ulterior șefii delegațiilor se vor separa în grupuri de lucru, în care vor discuta despre securitatea de pe continentul european. Totodată, spune ministrul de Externe, va exista suficient timp și pentru întrevederile bilaterale.

„În cadrul acestui summit se vor discuta problemele Europei. Noi oferim acest spațiu pentru a participa la o discuțiilor globală a statelor europene care se opun acestui război și în același timp căutăm soluții la problemele noastre comune, inclusiv problemele Republicii Moldova. În cadrul acestui summit va exista suficient spațiu pentru așa numitele întrevederi bilaterale în care și Republica Moldova va face anunțuri împreună cu unele țări care vor veni la acest summit, dar și alte țări vor avea anunțuri importante pentru țările lor. Pregătim mai multe anunțuri importante, beneficii concrete, de inițiative concrete, pentru Republica Moldova. Toate acestea vor fi anunțate la sau în marja acestui summit. Ele sunt mai multe”, a explicat Nicu Popescu.

Joi, în data de 1 iunie, la Bulboaca va avea loc Summit-ul CPE, la care se vor întruni până la 50 de lideri de state. Grupul de presă REALITATEA va transmite evenimentul în direct.

#Nicu Popescu #summit 1 iunie #Summit CPE

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.