Luni dimineață, 29 mai curent, letonii s-au trezit pentru a merge la muncă, dar au aflat că nu mai e nevoie. Parlamentul se reunise la miezul nopții pentru a declara sărbătoare națională după ce echipa de hochei pe gheață a țării a obținut cel mai bun rezultat din istorie la campionatul mondial, transmite Reuters.

📸Saeimas 28.maija ārkārtas sēdes fotoatskats: https://t.co/2OJocLySud pic.twitter.com/ZzBt9Sd89a

— Saeimas ziņas (@Jekaba11) May 28, 2023

Letonia, unde hocheiul este sport național, a găzduit campionatul masculin împreună cu Finlanda, iar victoria în prelungiri a letonilor în fața Statelor Unite în meciul pentru locul trei a fost întâmpinată cu o bucurie nebună. Canada a câștigat aurul, iar Germania argintul.

Avionul AirBaltic care aducea echipa acasă din Finlanda a făcut luni un survol la joasă altitudine deasupra centrului Riga pentru a saluta miile de fani adunați să întâmpine echipa.

Duminică, cu un sfert de oră înainte de miezul nopții, purtând tricouri roșii și albe ale echipei naționale, parlamentarii s-au reunit într-o sesiune de zece minute pentru a declara în unanimitate zi de sărbătoare.

Aceasta a fost decisă „pentru a consolida succesul semnificativ al sportivilor letoni în memoria socială a societății”, potrivit inițiatorilor proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost prezentat de o deputată zâmbitoare, cu fața pictată în culorile drapelului național. Un altul râdea în timp ce încerca să citească numele parlamentarilor absenți, fiind auzite hohote de râs și ale multora din sala de plen.

Toți cei prezenți au fost ovaționați după votul final.

Dar, la ivirea zorilor după ședința de la miezul nopții, a existat confuzie cu privire la cine lucra și cine nu. Audierile la tribunal au fost anulate, iar școlile și universitățile au fost închise, dar examenele naționale pentru elevii de liceu au continuat, cu personalul plătit la tarifele de vacanță. Mai multe spitale au ales să rămână deschise pentru a onora programările medicilor.

Companiile s-au trezit într-o situație de confuzie, iar președintele Camerei de Comerț și Industrie din Letonia, Aigars Rostovskis, a declarat pentru postul public de televiziune LSM: „Va fi haos pentru mulți”.

#Campionat #Letonia #parlament

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.