Organizațiile societății civile (OSC), 13 la număr, au semnat o declarațiile comună, prin care condamnă „dezvăluirile calomnioase și inacceptabile ale procurorului general Alexandr Stoianoglo, în adresa organizațiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă și a partenerilor de dezvoltare”. Organizațiile semantare denotă „o lipsă de înțelegere a rolului societății civile și al Procuraturii într-o societate bazată pe supremația legii”, făcând trimitere la declarațiile lui Stoianoglo de ieri, 4 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

Procurorul general a acuzat unele OSC-uri, mass-media independentă și unii parteneri de dezvoltare că ar fi implicați în „discreditarea și blamarea” sa.

În declarația semnată de cele 13 ONG-uri se vorbește și despre documentul publicat în aceeași zi pe pagina web a Procuraturii Generale sunt prezentate imagini din telefonul unui fost procuror, care arată corespondența dintre acesta și câțiva reprezentanți ai societății civile și ai corpului diplomatic. Această corespondență datează din decembrie 2019 și conține informații despre Procuratură, obținută în urma decriptării informației de pe telefonul fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, anchetat într-un dosar penal.

„Declarațiile procurorului general, în virtutea funcției pe care o ocupă și a instituției pe care o reprezintă, sunt calomnioase și nefondate. Noi, semnatarii acestei declarații, regretăm că, resursele Procuraturii Generale sunt utilizate pentru filajul OSC-urilor, reprezentanților și activităților acestora, în loc de lucruri de primă importanță pentru Republica Moldova, cum ar fi: investigarea devalizării sistemului bancar, a Laundromatului sau finanțarea ilegală a partidelor politice. De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea că procurorul general a admis cu bună știință și în interes personal publicarea unor informații din investigațiile penale, care sunt confidențiale. Divulgarea corespondenței private și a materialelor urmăririlor penale constituie infracțiuni potrivit Codului penal.

Subliniem faptul că, contrar insinuărilor procurorului general, OSC-urile nu au susținut modificările recente la Legea Procuraturii care prevăd evaluarea activității și demiterea procurorului general. De asemenea, întâlnirea OSC-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicției impuse de către procurorul general celorlalți procurori de a discuta despre situația din Procuratură, în timp ce în instituție se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara. Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câțiva reprezentanți ai societății civile și ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situația din Procuratură. Monitorizarea instituțiilor statului constituie una din activitățile de bază ale OSC-urilor”, se arată în declarația OSC-urilor semnatare.

Referitor la declarațiile lui Soianoglo față de cele două studii lansate în septembrie curent de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), semnatarii declarației precizează că, IPRE și CRJM au acționat ghidându-se de interesul public și au utilizat în acest sens date oficiale publicate de Procuratură.

„Lansarea acestor documente a avut loc în această perioadă, fiind amânate din cauza campaniei electorale. Concluziile documentelor nu au fost contestate de procurori. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM și până la numirea dlui Stoianoglo în funcția de procuror general. Considerăm că acuzațiile lansate de procurorul general au avut scopul de a distrage atenția publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar și a Laundromatului, fapt pentru care procurorul general a fost criticat de întreaga societate. De asemenea, atacul lui Stoianoglo s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigații în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupție la nivel înalt și spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenția de la acestea”, se mai precizează în declarație.

Organizațiile semnatare:

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
Asociația pentru Politica Externă (APE)
Asociația Presei Independente (API)
Asociația Promo-LEX
Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
Centrul Expert-Grup
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
CPR Moldova
Fundația pentru Dezvoltare
Institutul de Politici Publice (IPP)
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
LID Moldova
md

#Alexandr Stoianoglo #declarație #ONG

Compania aeriană FLYONE va continua să opereze zborurile și după 22 septembrie, iar pasagerii care și-au cumpărat deja bilete vor fi transportați la destinație conform rezervărilor făcute. Asigurarea vine din partea președintelui Consiliului de Administrație al FLYONE Moldova, Vlad Cebotari, în contextul în care la 22 septembrie expiră termenul acordat de Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului pentru ca asociații companiei să renunțe la participațiile lor.

„În primul rând, FlyOne va acționa cu mare grijă și responsabilitate față de pasagerii săi, care sunt clienții de bază și aici venim cu primele asigurări ferme: fiecare pasager care are procurate servicii de transport de la FlyOne pentru cursele care urmează a fi operate va fi transportat la destinație cu aceleași itinerarii, în aceleași zile, fără schimbarea condițiilor de transport, prețuri și așa mai departe. Și acest lucru va continua”, a declarat Vlad Cebotari în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.

Cebotari a mai spus că aproximativ 400 de mii de oameni au cumpărat bilete pentru zborurile programate după 22 septembrie. El a adăugat că „nu se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri care ar afecta pasagerii FLYONE”.

„Adică după 22 septembrie nu se va schimba nimic pentru cei care au cumpărat bilete deja? Da, e cel mai important pentru noi, dar eu aici nu cred că autoritățile ar avea ceva împotrivă și ar merge contrar intereselor celor aproximativ 400.000 de pasageri care au procurate bilete anticipat. Aceasta este cifra vânzărilor. Nu cred că autoritățile ar face ceva contrar intereselor propriilor cetățenii și nu doar, și oaspeților Republicii Moldova, ca să le creeze atât de mari deranjuri și să le creeze atât de multe probleme. De aceea compania, grupul de companii, vine cu asigurările că pasagerii nu au de ce să își facă griji”, a mai punctat Cebotari.

Declarațiile vin cu mai puțin de două săptămâni înainte de expirarea termenului stabilit de autorități în privința acționariatului FLYONE. Cebotari a reiterat însă că fondatorii companiei nu intenționează să-și cedeze participațiile.

„Doi, noi am comunicat-o și în repetate rânduri în spațiu public: asociații FLYONE nu intenționează să cedeze participațiunile sale din compania aeriană”, a precizat Vlad Cebotari.