Fostul președinte al PDM, Dumitru Diacov și deputatul Lilian Carp au fost audiați la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi sunt martori în dosarul numit generic „kuliok”.

Diacov a relatat jurnaliștilor că nu știe ce putea fi în pachetul negru cu calendar, pe care Plahotniuc i l-a transmis lui Dodon. De asemenea, politicianul afirmă că nici nu cunoaște dacă încăperea unde s-a făcut filmarea a fost în edificiul unde se afla și sediul PDM.

„Nu știu. Asta voi trebuie să spuneți. Nu cred nimic”, a spus Diacov, întrebat de jurnaliști ce putea fi în pachetul transmis lui Dodon.

În fața instanței, Diacov a spus că a fost revoltat când a văzut filmulețul la televizor, conform TV8. Politicianul a mai afirmat că nu nu știe dacă Partidul Democrat a oferit vreodată bani altui partid politic, iar în 2019 Serghei Iaralov i-ar fi spus că formarea unei coaliții de guvernare va fi complicată, însă el insista ca negocierile să continue.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lilian Carp a dezvăluit că a fost audiat, pentru că a făcut demersuri la organele de drept. Conform lui, atunci procurorii i-au comunicat că nu există suficiente probe pentru inițierea unui dosar penal. Parlamentarul afirmă că ulterior a depus o plângere și la Consiliul Superior al Procurorilor, după ce Iurie Reniță a publicat secvența video cu transmiterea pachetului.

„După deducția logică, acele declarații pe care le-a făcut „iar umblați cu kulioace” demonstrează acțiune repetată. Dar asta trebuie să demonstreze instanțele de judecată”, a spus apoi Carp presei.

Dosarul cunoscut sub denumirea generică „kuliok”, în care este acuzat Igor Dodon, vizează transmitere a unui pachet negru cu calendar de către ex-liderul democrat Vlad Plahotniuc fostului șef de stat, în perioada când acesta își exercita mandatul. Se presupune că în sacoșă erau bani.

Igor Dodon susține că înregistrarea video nu ar putea fi calificată drept probă, deoarece a fost compilată. Conform lui, ar fi vorba despre o provocare pusă la cale de Vlad Plahotniuc.

Ex-liderul democrat, aflat în arest preventiv, ar urma și el să fie audiat în dosar.

#Carp #Diacov #Dodon #dosar #kuliok

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.