Psihiatra croată Marijana Bras avertizează că singurătatea și dependența de internet vor deveni probleme majore de sănătate mintală. La Congresul internațional de la Zagreb, specialiștii discută impactul negativ al utilizării necontrolate a internetului asupra tinerilor.

„Singurătatea şi dependenţa de internet se vor numără printre principalele probleme de sănătate mintală ale acestui secol”, a avertizat psihiatra croată Marijana Bras înaintea celui de-al 12-lea Congres internaţional dedicat medicinei centrate pe persoană, care se deschide joi la Zagreb, informează agenţia croată de presă Hina. „Împărtăşim soarta restului lumii. Este din ce în ce mai dificil de gestionat situaţia în care am ajuns din cauza utilizării necontrolate a internetului şi din cauza jocurilor pe care tinerii şi copiii le joacă pe computer. Acest subiect, printre altele, va fi discutat la congres”, a adăugat medicul psihiatru, care este și preşedinta comitetului de organizare.

Ea a menționat că în psihiatria modernă au fost stabilite noi diagnostice, cauzate de influențele negative ale rețelelor sociale, știrilor false și ale vieții în realitatea virtuală.

„Problemele principale din psihiatrie nu mai sunt depresia şi anorexia, ci dependenţa de internet, tulburările de neurodezvoltare, singurătate şi psiho-oncologia. Ne confruntă cu o mare schimbare pentru care trebuie să fim pregătiţi şi să răspundem la întrebările cum să controlăm utilizarea internetului de către tineri, cum să-l interzicem în şcoli, cum să-i împiedicăm să vizioneze pornografie infantilă”, a evidențiat psihiatra croată.

Ea a subliniat că, săptămâna aceasta, Organizația Mondială a Sănătății a sugerat ca dependența de internet în rândul tinerilor să fie abordată la fel ca dependența de tutun. În Croația, însă, nu există încă un plan pentru a face față acestei probleme, iar numărul tinerilor dependenți este în continuă creștere.

Singurătatea în rândul tinerilor crește, aceștia izolându-se de societate și rămânând în case zile întregi. Fenomenul extremei izolări sociale, denumit „hikikomori” în japoneză, a fost identificat pentru prima dată în Japonia la sfârșitul anilor 1990, însemnând „retragere în interior”.

„Oamenii vor deveni anxioşi şi depresivi. Tinerii vor dezvolta ADHD, tulburări din spectrul autist pentru că trăiesc într-o lume virtuală unde devin dependenţi de social media, fake news şi teorii ale conspiraţiei. Această temă va fi de asemenea abordată în cadrul congresului”, a mai Marijana Bras.

Congresul se desfășoară la Școala de Sănătate Publică Andrija Stampar între 3 și 5 octombrie. Acesta va include simpozioane dedicate nu doar psihiatriei, ci și îngrijirii complete a pacienților. Temele abordate vor include îngrijirea pacienților cu tulburări senzoriale, boli cronice netransmisibile, precum hipertensiunea și afecțiunile cardiovasculare, precum și îngrijirea pacienților paliativi, punând accent pe o abordare holistică a tratamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#internet #sanatate mintala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.