Ferrari, Rolls Royce, Jaguar, Bentley, case în Monte Argentario, vile în Sardinia și Olgiata, bijuterii și o colecție de 77 de ceasuri. Acesta este bilanţul bunurilor puse sub sechestru în urma operaţiunii de amploare desfăşurate de autorităţile italiene cu privire la omul de afaceri italian Gabriele De Bono, acuzat de o schemă complexă de facturi false și spălare de bani.

Conform Corriere della Sera, omul de afaceri italian a mai fost arestat în 2018, iar acum Guardia di Finanza a pus sechestrul bunurile sale în valoare de aproximativ 47 de milioane de euro în mod preventiv, procurorii au motivat această măsură pentru că De Bono ar reprezenta ” pericol social”, având în vedere numărul mare și tipul infracțiunilor de care este acuzat.

Printre bunurile confiscate figurează şi Lulworth, o navă cu pânze din 1920, cea mai veche din lume din categoria sa, are chiar și o pagină Wikipedia dedicată: are o lungime de 46 de metri, un catarg principal de 52 de metri și vele care acoperă o suprafață de peste 1.300 de metri pătrați.

Însă şi celelalte bunuri confiscate nu sunt deloc de neglijat: mașini de epocă (Ferrari, Rolls Royce, Jaguar, Bentley), o casă în Argentario, vile în Sardinia și în Olgiata, bijuterii și o colecție de 77 de ceasuri. Potrivit procurorilor, De Bono și-a mutat în mod fictiv reședința mai întâi în Principatul Monaco și ulterior în Dubai și se crede că este proprietarul ascuns al unui număr de companii naționale și străine (Seychelles, Panama, Bahamas), folosite pentru emiterea de facturi de peste 180 de milioane de euro, pentru o consultanță inexistentă în favoarea antreprenorilor italieni care și-au redus astfel venitul impozabil. La momentul arestării sale, De Bono a declarat autorităților italiene că ar avea un câştig de 30 de mii de euro pe an, dar după mai multe verificări, s-a constatat că acesta nu avea niciun bun sau venit declarat oficial.

De Bono a fost arestat împreună cu alte patru persoane sub acuzaţia de emitere de facturi pentru tranzacții inexistente, spălare de bani, transfer fraudulos de active și faliment fraudulos. Iahtul său de croazieră era „de negăsit”. Fusese mutat de la Porto Venere la Palma de Mallorca și de acolo a pornit spre o destinație necunoscută. Abia doi ani mai târziu, grație serviciului de cooperare polițienească internațională, a fost identificat în portul Bizerte din Tunisia și, în cele din urmă, adus înapoi în Italia și pus la dispoziție Școlii Nautice din Gaeta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #nava #sechestru

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.