Diana Șoșoacă a fost plasată pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune rusească împotriva țării, întocmește o listă a personajelor care promovează propaganda statului agresor sau atacă prin declarații suveranitatea Ucrainei.

Diana Șoșoacă este acuzată de Mirotvoreț de:

Încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei Propaganda anti-ucraineană. Răspândirea narațiunilor propagandistice de la Kremlin
Negarea dreptului Ucrainei la apărare armată împotriva agresorului rus
Participarea la atacuri de informare și propagandă asupra Ucrainei
Senatoarea româncă, a depus un proiect de lege care propune anexarea unei părți a regiunii de sud a Ucrainei la România

De asemenea, ONG-ul solicită autorităților ucrainene să examineze acțiunile lui Șoșoacă:

„Centrul Mirotvoreț solicită organelor de drept să examineze această informație ca pe o declarație despre comiterea de către acest cetățean a unor acte deliberate împotriva securității naționale a Ucrainei, a păcii, a securității omenirii și a legii și ordinii internaționale, precum și a altor infracțiuni”.

Mirotvoreț susține că obiectivul său este de a oferi informații și consiliere autorităților ucrainene, pentru „a aduce pace și armonie” în Ucraina. Informațiile adunate de organizație sunt inclusiv folosite de justiția ucraineană, care recunoaște datele Mirotvoreț ca posibile dovezi în procese.

Printre personajele incluse pe listă se numără și prim-ministrul ungar, Viktor Orban, sau președintele croat, Zoran Milanovic, ambii făcând afirmații în sprijinul Kremlinului de-a lungul timpului. Șoșoacă a depus în Parlament un proiect de lege pentru anexarea de teritorii ucrainene Săptămâna trecută, Șoșoacă a depus în Parlament un proiect de lege prin care cerea anexarea la România a mai multor teritorii ucrainene.

„România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor”, se arată în proiect. Ulterior Șoșoacă a spus că „modalitățile propuse” de anexare a teritoriilor sunt „diplomatice”.

Drept răspuns, purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Oleg Nikolenko, a anunțat că „inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

„Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România. MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris, vineri, pe Facebook, Oleg Nikolenko.

#Șoșoacă #ucraineni

Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.