Diana Șoșoacă a fost plasată pe lista dușmanilor Ucrainei de către organizația Mirotvoreț, care din 2014, după prima agresiune rusească împotriva țării, întocmește o listă a personajelor care promovează propaganda statului agresor sau atacă prin declarații suveranitatea Ucrainei.

Diana Șoșoacă este acuzată de Mirotvoreț de:

Încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei Propaganda anti-ucraineană. Răspândirea narațiunilor propagandistice de la Kremlin
Negarea dreptului Ucrainei la apărare armată împotriva agresorului rus
Participarea la atacuri de informare și propagandă asupra Ucrainei
Senatoarea româncă, a depus un proiect de lege care propune anexarea unei părți a regiunii de sud a Ucrainei la România

De asemenea, ONG-ul solicită autorităților ucrainene să examineze acțiunile lui Șoșoacă:

„Centrul Mirotvoreț solicită organelor de drept să examineze această informație ca pe o declarație despre comiterea de către acest cetățean a unor acte deliberate împotriva securității naționale a Ucrainei, a păcii, a securității omenirii și a legii și ordinii internaționale, precum și a altor infracțiuni”.

Mirotvoreț susține că obiectivul său este de a oferi informații și consiliere autorităților ucrainene, pentru „a aduce pace și armonie” în Ucraina. Informațiile adunate de organizație sunt inclusiv folosite de justiția ucraineană, care recunoaște datele Mirotvoreț ca posibile dovezi în procese.

Printre personajele incluse pe listă se numără și prim-ministrul ungar, Viktor Orban, sau președintele croat, Zoran Milanovic, ambii făcând afirmații în sprijinul Kremlinului de-a lungul timpului. Șoșoacă a depus în Parlament un proiect de lege pentru anexarea de teritorii ucrainene Săptămâna trecută, Șoșoacă a depus în Parlament un proiect de lege prin care cerea anexarea la România a mai multor teritorii ucrainene.

„România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor”, se arată în proiect. Ulterior Șoșoacă a spus că „modalitățile propuse” de anexare a teritoriilor sunt „diplomatice”.

Drept răspuns, purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Oleg Nikolenko, a anunțat că „inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

„Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România. MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris, vineri, pe Facebook, Oleg Nikolenko.

#Șoșoacă #ucraineni

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.