Peste 100 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate, precum și domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), s-au înregistrat prealabil, în vederea participării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Anunțul a fost făcut de responsabilii de la Comisia Electorală Centrală.

CEC precizează că această cifră însumează și înregistrările făcute pentru scrutinele naționale precedente: alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și alegerile prezidențiale din 2020.

„Rezultatele înregistrării prealabile, informațiile despre numărul de alegători care au participat la scrutinul organizat în circumscripția națională, precum și informațiile oficiale obținute de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la autoritățile competente ale țărilor de reședință reprezintă criteriile de bază care stau la baza deciziei despre organizarea deschiderii secțiilor de votare de peste hotare”, anunță CEC.

Comisia informează că informațiile colectate în urma înregistrării prealabile vor fi prelucrate exclusiv pentru organizarea şi desfășurarea alegerilor și vor fi protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

CEC amintește că, conform prevederilor legale, secțiile de votare, inclusiv cele de peste hotare, se constituie cu cel puțin 35 de zile înainte de ziua votării, adică până la 5 iunie.

#alegeri #CEC #diasporă #inregistrari prealabile

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că noua structură „Moldova Project”, anunțată de premierul Vasile Tofan, ar urma să eficientizeze modul în care sunt gestionate proiectele de asistență tehnică. Declarațiile au fost făcute după ce opoziția a criticat cheltuielile prevăzute pentru noua entitate. Grosu a explicat că, până acum, fiecare minister care implementa proiecte de asistență tehnică își crea propria unitate de implementare a proiectului, cu manager, contabil și alte funcții.

„De-a lungul timpului s-a înregistrat, s-a creat următoarea practică. Fiecare minister sau ministerele care aveau proiecte, proiecte de asistență tehnică, creau câte o unitate de implementare a proiectului. Și fiecare avea un manager, un contabil, a declarat Igor Grosu.

Potrivit lui, Guvernul propune ca aceste structuri să fie reunite într-o singură entitate, care să gestioneze proiectele de asistență tehnică ale mai multor ministere.

Șeful Parlamentului a mai spus că o asemenea structură ar permite concentrarea expertizei în domenii precum achizițiile publice și elaborarea termenilor de referință pentru procurări, în special pentru proiectele mari.

Referitor la cheltuielile pentru noua structură, estimate la 46 de milioane de lei anual, dintre care 36 de milioane pentru salariile celor 26 de angajați, Grosu a sugerat compararea acestora cu sumele cheltuite în trecut pentru unitățile de implementare existente în cadrul ministerelor.

„Eu zic să solicitați Guvernului calculele cât cheltuiau aceste P.I.U.-uri sau aceste unități de implementare singure. Eu cred că erau mai mari”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a recunoscut că, în cazul în care noua entitate va gestiona proiecte de sute de milioane de lei, nivelul de remunerare trebuie să fie corespunzător responsabilităților: „Cert este faptul că dacă creezi o astfel de agenție și îi dai să gestioneze sute de milioane de lei, aici trebuie și retribuția să fie pe măsură. Dar, repet, e un gen de optimizare”.

Guvernul va crea o nouă structură care va implementa proiecte strategice. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care a precizat că instituția se va numi „Moldova Project” și va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice.