Anul acesta se împlinesc 26 de ani de la adoptarea Declarației ONU de la Beijing, care vizează promovarea femeilor pe tot globul, zece ani de la înființarea Entității Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor (UN Women) și cinci ani de la adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, dintre care una este egalitatea de gen. S-au înregistrat progrese, dar inegalitatea dintre bărbați și femei persistă, inclusiv pe piața muncii. În medie, femeile din UE sunt plătite mai puțin decât bărbații.

Cât de mare este diferența de remunerare dintre femei și bărbați în UE?

Femeile din UE câștigă în medie cu aproape 15% mai puțin pe oră decât bărbații. Există diferențe mari între statele membre: cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați a fost înregistrată în Estonia (23%), în timp ce țara UE cu cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați este România (3%).

O diferență mai mică de remunerare între femei și bărbați nu înseamnă neapărat o egalitate de gen mai mare. Aceasta apare adesea în țările în care numărul femeilor angajate este mai scăzut. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporție semnificativă dintre ele lucrează cu normă parțială.

Femeile și bărbații pe piața muncii

Motivele care stau la baza diferenței de remunerare între femei și bărbați nu sunt simple – trebuie luați în considerare mulți factori, nu numai principiul remunerației egale pentru muncă egală.

Deși mai multe femei decât bărbați termină învățământul superior în UE, acestea sunt mai puțin prezente pe piața muncii. Aproape 30% dintre femeile din UE lucrează cu normă parțială și riscă mai mult să întrerupă munca pentru a avea grijă de copii și rude.

Diferența de remunerare între femei și bărbați se modifică odată cu vârsta – tinde să fie mai mică la începutul carierei și se mărește după aceea. Dar aceste tipare variază între țări. Diferența de remunerare între femei și bărbați diferă în funcție de industrie, iar în 2017 a fost mai mare în sectorul privat decât în sectorul public în majoritatea țărilor UE.

Un motiv important pentru diferența de remunerare între femei și bărbați este reprezentarea excesivă a femeilor în sectoarele cu salarii relativ scăzute și subreprezentarea acestora în sectoarele cu salarii mai mari. De exemplu, în UE, în 2018, au existat mai mulți bărbați decât femei în rândul oamenilor de știință și inginerilor – 59% comparativ cu 41%. Femeile dețin doar 33% dintre funcțiile de conducere din UE.

Diferența de remunerare între femei și bărbați înseamnă că femeile prezintă un risc mai mare de sărăcie la bătrânețe. În 2018, femeile din UE cu vârsta de peste 65 de ani au primit pensii care erau în medie cu 30% mai mici decât pensiile bărbaților. Situația din statele membre diferă și aici – decalajul pensiilor variază între 43% în Luxemburg și 1% în Estonia.

#egalitate gender #remunerare #salarii egale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.