Anul acesta se împlinesc 26 de ani de la adoptarea Declarației ONU de la Beijing, care vizează promovarea femeilor pe tot globul, zece ani de la înființarea Entității Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor (UN Women) și cinci ani de la adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, dintre care una este egalitatea de gen. S-au înregistrat progrese, dar inegalitatea dintre bărbați și femei persistă, inclusiv pe piața muncii. În medie, femeile din UE sunt plătite mai puțin decât bărbații.

Cât de mare este diferența de remunerare dintre femei și bărbați în UE?

Femeile din UE câștigă în medie cu aproape 15% mai puțin pe oră decât bărbații. Există diferențe mari între statele membre: cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați a fost înregistrată în Estonia (23%), în timp ce țara UE cu cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați este România (3%).

O diferență mai mică de remunerare între femei și bărbați nu înseamnă neapărat o egalitate de gen mai mare. Aceasta apare adesea în țările în care numărul femeilor angajate este mai scăzut. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporție semnificativă dintre ele lucrează cu normă parțială.

Femeile și bărbații pe piața muncii

Motivele care stau la baza diferenței de remunerare între femei și bărbați nu sunt simple – trebuie luați în considerare mulți factori, nu numai principiul remunerației egale pentru muncă egală.

Deși mai multe femei decât bărbați termină învățământul superior în UE, acestea sunt mai puțin prezente pe piața muncii. Aproape 30% dintre femeile din UE lucrează cu normă parțială și riscă mai mult să întrerupă munca pentru a avea grijă de copii și rude.

Diferența de remunerare între femei și bărbați se modifică odată cu vârsta – tinde să fie mai mică la începutul carierei și se mărește după aceea. Dar aceste tipare variază între țări. Diferența de remunerare între femei și bărbați diferă în funcție de industrie, iar în 2017 a fost mai mare în sectorul privat decât în sectorul public în majoritatea țărilor UE.

Un motiv important pentru diferența de remunerare între femei și bărbați este reprezentarea excesivă a femeilor în sectoarele cu salarii relativ scăzute și subreprezentarea acestora în sectoarele cu salarii mai mari. De exemplu, în UE, în 2018, au existat mai mulți bărbați decât femei în rândul oamenilor de știință și inginerilor – 59% comparativ cu 41%. Femeile dețin doar 33% dintre funcțiile de conducere din UE.

Diferența de remunerare între femei și bărbați înseamnă că femeile prezintă un risc mai mare de sărăcie la bătrânețe. În 2018, femeile din UE cu vârsta de peste 65 de ani au primit pensii care erau în medie cu 30% mai mici decât pensiile bărbaților. Situația din statele membre diferă și aici – decalajul pensiilor variază între 43% în Luxemburg și 1% în Estonia.

#egalitate gender #remunerare #salarii egale

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.