Digitalizarea și inovarea sunt priorități cheie pentru Guvern, regăsindu-se și în Planul de acțiuni pentru 2021-2022, scrie portalul de știri economice Bani.md. Pandemia de COVID-19 a dat doar impulsul necesar în acest scop și a determinat factorii de decizie să conștientizeze importanța accelerării procesului de transformare digitală a țării noastre, a declarat premierul Natalia Gavrilița la lansarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

„Digitalizarea administrației publice și digitalizarea economiei ne vor ajuta să creăm un sistem integrat în care afacerile să poată interacționa între ele și cu instituțiile de stat, reducând timpul pierdut, birocrația și economisind resurse financiare”, afirmă Gavrilița.

Premierul a spus că pentru prima dată, a fost numit în funcție un viceprim-ministru responsabil exclusiv de digitalizare.

„Recent am adoptat pachetul Digitalizare pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, acesta fiind un prim pas, important, pentru crearea unui mediu favorabil transformării digitale. Aceste schimbări asigură antreprenorilor posibilitatea înregistrării online a afacerii doar prin utilizarea unei semnături electronice calificate. Semnăturile electronice ale UE vor fi recunoscute în Moldova, ceea ce va permite interacțiunea ușoară cu autoritățile de stat în regim online, crearea unui ghișeu unic pentru anumite servicii furnizate cetățenilor și întreprinderilor și anularea necesității de a solicita diverse documente pe hârtie, fapt care împiedică dezvoltarea afacerilor”.

Republica Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa cu un PIB pe cap de locuitor de 13 878 USD.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#digitalizare #investitii #Republica Moldova

Guvernul prim-ministrului maghiar Peter Magyar va cere prelungirea unei derogări de un an de la sancţiunile SUA privind utilizarea petrolului şi gazelor ruseşti, care urmează să expire în noiembrie, a declarat joi ministrul de externe Anita Orban pentru site-ul de ştiri index.hu, relatează Reuters.

Acordul care exceptează Ungaria de la aplicarea sancţiunilor a fost negociat între preşedintele SUA, Donald Trump, şi fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani la conducere.

S&P Global, care a confirmat în luna mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, afirmă că peste 90% din importurile de petrol şi gaze ale ţării provin din Rusia prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria şi Serbia, transmite Digi24.

Dependenţa de importurile din Rusia este considerată o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, caracterizată de un consum intensiv de energie, pe fondul eforturilor mai ample ale Uniunii Europene de a se detaşa de energia rusă după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Anita Orban a declarat că Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancţiuni dincolo de luna noiembrie, adăugând că grupul energetic maghiar MOL are nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Deşi Viktor Orban a menţinut legături strânse cu Kremlinul, cabinetul maghiar a expulzat 10 diplomaţi ruşi din Ungaria în această lună, afirmând că aceştia au acţionat într-un mod incompatibil cu statutul lor.