Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a acuzat fosta guvernare socialistă pentru faptul că a gestionat prost criza de medicamente și cea financiară din spitale, fapt ce a dus la acumularea de datorii de către instituțiile spitalicești, informează Realitatea.md.

Șefa de la Sănătate spune că atunci când a preluat conducerea Ministerului, la 6 august, era o criză acută de echipamente, lipsă de cadre medicale, presiune din partea sferelor de influență la nivel local. „La acel moment spitalele înregistrau datorii de circa 81 mln de lei, asigurarea cu medicamente era blocată și agenții economici refuzau să mai livreze alte comenzi, fiindcă nu erau stinse datoriile vechi.

Institutul de Medicină Urgentă avea 23 de mln de lei datorii la medicamente, Spitalul Oncologic – 8 mln de lei , spitalul Sfânta Treime – peste 4 mln de lei, Spitalul Clinic Republican – 3,2 mln de lei, Spitalul Ministerului Sănătății – aproape 3 mln, spitalele raionale ajungeau la câte un milion de lei fiecare.

Am avut ședințe cu CNAM, am rectificat la acel moment bugetul. Vreau să spun de unde se trag cele datorii. Salut faptul că ați majorat salariile la medici, dar dvs nu ați pregătit foarte bine acea inițiativa legislativă, fiindcă ați majorat acele salariile exact din sumele de bani care le dețineau spitalele.

Din bani, 91% erau pentru salarizare, și le rămânea 9% pentru cheltuieli pentru medicamente, consumabile, energie electrică, apă, canalizare, și normal că aveau să intre în datorii”, a declarat Ala Nemerenco de la tribuna centrală a Parlamentului.

Realitatea.md amintește că ministra a fost chemată la ședința Parlamentului, pentru că deputații din opoziție au depus o moțiune simplă de cenzură, fiind indignați de politicile Ministerului Sănătății privind gestionarea crizei pandemice.

#Ala Nemerenco #moțiune simplă #Parlamenrt

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google